Tudor Arghezi si Eli Lotar

 

Tudor Arghezi, pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu şi marele lui secret

 

În spatele autorului lui "Zdreantã" si al "Florilor de mucigai" stã o

poveste de viaţã aventuroasa , agitata si putin cunoscutã. Viata lui

Arghezi a devenit alta, doar cand s-a asezat la Mãrtisor , alãturi de

sotie si cei doi copii, Mitzura si Barutu.

 

Ce se cunoaste mai putin despre Arghezi?

1-Arghezi nu si-a încheiat studiile liceale si s-a calugarit...

2- A fost ''cãlugãrul Iosif'' de la Mãnãstirea Cernica..

3- Pe vremea când cãuta împlinirea prin credintã si îmbrãcase haina

monahalã la mãnãstirea Cernica, Arghezi a avut o relatie amoroasã cu

profesoara Constanta Zissu. În urma relatiei, doamna rãmas

însãrcinatã. Într-o epocã dominatã de prejudecãti, în conditiile în

care tatãl copilului nenãscut era un cãlugãr, Constanta Zisu n-a avut

de ales si s-a refugiat la Paris pentru a naste.

4-Pentru iubita sa si pentru copil, Arghezi a abandonat cãlugãria si a

plecat dupa ei la la Paris. Aici s-a nãscut în 1905 primul copil al

lui Arghezi, Eliazar Lotar Teodorescu . Arghezi îl recunoaste cu acte

în regulã, dar nu s-a casatorit, dorind inca sa se preoteasca. Alãturi

de Constanþa si de copil Arghezi pleacã din Franta unde nu s-a putut

lipi de invatamantul teologic , spre Elevetia.

Pentru o vreme s-au mutat la Geneva, unde Arghezi a vrut sã urmeze

cursurile Universitãtii Catolice de la Fribourg. Cum nu avea

bacalaureatul, nu a fost posibil. Apoi din cand in cand a mai asistat

la unele cursuri in Universitãtii din Geneva... fara sansa de a se

lipi ...din mers .

5- In Elvetia, a stat o vreme si la Mãnãstirea Cordelierilor unde din

nou i s-a cerut sa devina catolic. Se spune cã si-a câstigat existenta

în cei cinci ani cât a trãit pe meleaguri strãine lucrand zilier pe

oriunde ... prin ateliere, la bijutieri si ceasornicari.

6-A încercat sã locuiascã la Londra o perioadã, pentru a învãta limba

englezã... Fara succes...

7-A ajuns si în Italia, unde nu s-a putut inscrie la cursuri teologice

A muncit si aici din greu pentru a-si câstiga existenta.

8- Arghezi a fãcut închisoare de douã ori din cauza convingerilor

politice exprimate (1918 si 1943)

( In 1912... fugar de la 19 ani, Arghezi a revenit în tarã dupã 7 ani

de pribegie.

Urmatorii patru ani pana în 1916, când România intrã în primul rãzboi

mondial, publicã pamflete si articole polemice prin ziarele vremii .

În 1918, anul Marii Uniri, împreunã cu alti 11 ziaristi este închis în

penitenciarul Vãcãresti, acuzat de trãdare pentru cã se pronuntase în

favoarea neutralitãtii României în primul rãzboi mondial.

9- a publicat primul volum de poezii la 47ani (Cuvinte potrivite)

10- Sub genericul “Bilete de papagal” publicã pamflete. La 30

septembrie 1943 apare pamfletul “Baroane” în care este atacat

ambasadorul german la Bucuresti, Manfred von Killinger. Ziarul este

confiscat iar Arghezi e închis la Bucuresti .

11- din1948 pana in1952 -poetul a fost interzis o datã cu instaurarea

regim. comunist.

Este reabilitat, in 1952 de Gheorghe Gheorghiu Dej, apoi distins cu

titluri si premii, ales membru al Academiei Române si sãrbãtorit ca

poet national la 80 si 85 de ani.

- A trait bine, ultimii 15 ani ai vietii, pana in 1967(cand a murit)

 

Despre- Eliazar Lotar Teodorescu (Eli Lotar)-------------

Fiul ilegitim al lui Arghezi plimbat prin toara Europa a ajuns si in

Bucuresti. Aici a fost dat la scoala , in 1912 (cand avea7ani)

Bucurestiul nu l-a incantat si in 1924, tot la 19 ani a decis sã-si ia

soarta în mâini si a plecat pe cont propriu la Paris.

Eliazar o cunoaste la Paris pe fotografa Germaine Louise Krull, cea

care îi va invata noua meserie, fotografia.

Fiul lui Arhezi avea 20 de ani, iar Germaine, (care era cãsãtoritã,)

avea 30 de ani.

Din relatia amoroasã, fiul lui Arghezi are de castigat. Germaine Krull

il poarta pe la expozitii de fotografie, pentru a vedea si

fotografiile maestrilor vremii. .

În 1926 (la 21ani) fiul lui Arghezi a devenit oficial cetãtean francez

fiind nãscut in Franta. A fãcut din fotografia artistica o profesie. A

publicat fotografii in reviste celebre precum Jazz sau Variétés. De la

fotograf, ajunge cameraman, operator, si chiar regizor de film. S-a

dedicat cinematografiei si a colaborat cu nume mari precum regizorii

Rene Clair sau Jean Renoir, dar si cu artisti precum Jean Cocteau,

Malraux sau Dali. Gratie talentului, Eli Lotar devine un nume celebru

la Paris în perioada interbelicã .

Eli Lotar a practicat fotografia documentarã suprarealista, realizând

chiar fotografii despre cruzimea din abatoarele din Paris.

Se spune cã Arghezi, a tinut legãtura cu fiul sãu în perioada în care

acesta se afla la Paris a încercat sã-l convingã sã revinã în Romania

(??), însã efortul nu a avut succes. Fiul sãu a rãmas la Paris si a

ajuns o celebritate. Francezii au botezat un parc cu numele. Eli Lotar

(in oraselul Aubervilliers situat la nord de Paris, de-alungul

canalului Saint Denis.) Filmul sãu "Aubervilliers" a fost selectionat

la festivalul de la Cannes in 1946.

Fiul lui Arghezi a murit la Paris pe 22 februarie 1969.

 

Eliazar Lotar Teodorescu (Eli Lotar) este un nume care nu spune nimic

multor români. Ramane copilul nelegitim al lui Tudor Arghezi. Este insa

un nume cunoscut în Franta, o celebritate pentru francezii pasionati

de cinematografie si fotografie. În memoria unuia dintre cei mai buni

fotografi ai Parisului, francezii au botezat un parc cu numele Eli

Lotar.