Vlad Cubreacov: CARE E NUMĂRUL OPTIM DE CIRCUMSCRIPȚII ELECTORALE ROMÂNEȘTI PESTE HOTARE? DE CE SUNT DISCRIMINAȚI GRAV CETĂȚENII ROMÂNI DIN AFARA ROMÂNIEI?

România are cea mai mare rată a expatrierii printre cele 28 de state membre ale UE.

Republica Moldova, cu 1/3 dintre locuitori deținători ai cetățeniei române redobândite, are cea mai mare rată a expatrierii printre cele 48 de state de pe continent. Dintre toate statele lumii, Republica Moldova este statul cu cea mai mare pondere procentuală de cetățeni români în corpul său social. Această pondere, ținând cont de numărul tot mai mare de cereri de redobândire a cetățeniei române, are șanse reale să se dubleze în următorii ani și să depășească 50% din populația totală, scrie Vlad Cubreacov pe blogul său, preluat de Romanian Global News. Numărul cetățenilor români expatriați este estimat de către Ministerul Românilor de Pretutindeni și de către misiunile diplomatice române, care citează surse oficiale din țările de acreditare, la 6-7 milioane de persoane, în continuă creștere. Aceștia sunt reprezentați în Legislativ de 6 parlamentari (4 deputați și 2 senatori), aleși într-o singură circumscripție (nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara ţării), având 4 colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților şi 2 colegii uninominale pentru alegerea Senatului. Cetățenii români de peste hotare sunt cel mai mare investitor în economia României. Organizațiile lor reprezentative primesc din partea statului român un sprijin financiar anual de circa 10 de ori mai mic decât organizațiile reprezentative ale minorităților naționale din România.

Cele 19 minorități naționale din România reprezentate parlamentar, conform rezultatelor definitive ale Recensământului populației din 2011 (cifre cu tendință descrescătoare în timp, deci mai mici în anul curent 2018), sunt următoarele:

1. Albanezi – 408 persoane – 1 deputat din oficiu

2. Ruteni – 497 persoane – 1 deputat din oficiu

3. Macedoneni slavi – 1 264 persoane – 1 deputat din oficiu

4. Armeni – 1 361 persoane – 1 deputat din oficiu

5. Polonezi – 2 543 persoane – 1 deputat din oficiu

6. Cehi – 2 477 persoane – 1 deputat din oficiu

7. Evrei – 3 271 persoane – 1 deputat din oficiu

8. Italieni – 3 203 persoane – 1 deputat din oficiu

9. Greci – 3 668 persoane – 1 deputat din oficiu

10. Croați – 5 408 persoane – 1 deputat din oficiu

11. Bulgari – 7 336 persoane – 1 deputat din oficiu

12. Slovaci – 13 654 persoane – 1 deputat din oficiu

13. Sârbi – 18 076 persoane – 1 deputat din oficiu

14. Ruși lipoveni – 23 487 persoane – 1 deputat din oficiu

15. Turci – 27 698 persoane – 1 deputat din oficiu

16. Germani – 36 042 persoane – 1 deputat din oficiu

17. Ucraineni – 50 920 persoane – 1 deputat din oficiu

18. Țigani/rromi – 621 573 persoane – 1 deputat din oficiu

19. Maghiari – 1 227 623 persoane – 21 deputați + 9 senatori

Constatăm că numărul cetățenilor români aparținând minorităților naționale din România este de aproximativ 2,2 milioane de persoane, adică de 3 ori mai mic decât numărul cetățenilor români expatriați. Minoritățile sunt reprezentate în Legislativ de 48 de parlamentari (39 de deputați și 9 senatori), adică de 8 ori mai bine decât cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării. Din cei 39 de deputați, 21 reprezintă minoritatea maghiară (circa 1,2 milioane de cetățeni), iar 18 reprezintă din oficiu celelalte minorități naționale (în total circa 1 milion de cetățeni). Cei 9 senatori reprezintă organizația Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), care nu este partid politic.

Cumulând cele două disproporții numerice (masă de cetățeni reprezentată și număr de reprezentanți în Legislativ), avem un raport de 24:1 în favoarea minorităților din țară sau în defavoarea cetățenilor români de peste hotare. În fapt, România privilegiază minoritățile naționale din cuprinsul său și își discriminează propria diasporă.

Astfel, putem vorbi teama de a greși că minoritățile din țară sunt suprareprezentate parlamentar, iar cetățenii români de peste hotare sunt subreprezentați. Acest fapt constituie o discriminare flagrantă, încalcă principiul egalității și pe cel a reprezentării proporționale și, astfel, viciază profund caracterul de democrație reprezentativă a statului român.

Statele și zonele cu cele mai mari concentrații ce cetățeni români sunt: Republica Moldova (cca 1 milion de persoane), Italia (peste 1 milion de persoane), Spania și Portugalia (peste 1 milion de persoane), America de Nord și de Sud (circa 1 milion de persoane), Marea Britanie și Scandinavia (circa 0,5 milioane de persoane), Germania (circa 0,5 milioane de persoane), Franța și Benelux (circa 0,35 milioane de persoane), Israel (circa 0,1 milioane de persoane). Toate aceste cifre sunt în continuă creștere.

Potrivit Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului (Art. 5.), " (1) Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale constituite potrivit prevederilor art. 11, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale. (2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori. (3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori". În mod evident, aceste norme de reprezentare nu sunt respectate în cazul milioanelor de cetățeni români de peste hotare.

O dezbatere publică, calmă și rezonabilă pe marginea subiectului, se impune. În aceste condiții, care credeți că ar fi organizarea optimă a circumscripțiilor electorale pentru cele între 6 și 7 milioane de cetățenii români expatriați, în prezent existând doar una singură (nr. 43)?

Prezentăm mai jos un proiect de listă, cu 12 circumscripții (pentru alegerea a 36 de parlamentari: 12 senatori și 24 de deputați) având fiecare 2 colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și 1 colegiu uninominal pentru alegerea Senatului. Vă rog să completați sau să refaceți acest proiect de listă.

1. Circumscripția nr. 43 Chișinău-Centru, Republica Moldova

2. Circumscripția nr. 44 Bălți-Nord, Republica Moldova

3. Circumscripția nr. 45 Cahul-Sud, Republica Moldova

4. Circumscripția nr. 46 Țările vecine și Balcani (Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Albania, Muntenegru, Macedonia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Slovenia)

5. Circumscripția nr. 47 Italia, Cipru, Malta

6. Circumscripția nr. 48 Spania și Portugalia

7. Circumscripția nr. 49 Franța, Elveția, Belgia, Luxemburg, Olanda

8. Circumscripția nr. 50 Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, India, Australia, Noua Zeelandă

9. Circumscripția nr. 51 Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Danemarca, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia

10. Circumscripția nr. 52 America de Nord și America de Sud

11. Circumscripția nr. 53 Israel, Orientul Apropiat, Africa

12. Circumscripția nr. 54 Rusia, Bielorusia, Caucazul de Sud, Turcia, Asia

În mod evident, am putea vorbi și despre o altă soluție decât cea a înființării de noi circumscripții electorale: păstrarea circumscripției electorale actuale (43) cu organizarea în cadrul ei a 24 de colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a 12 colegii uninominale pentru alegerea Senatului.

                                                                                             RGN