marți, 20 februarie 2018

Informare meteo de intensificări ale vântului

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, luni, o informare meteo de intensificări ale vântului în sudul Banatului şi în zona înaltă din vestul Carpaţilor Meridionali, dar şi ninsori în judeţele Mehedinţi şi Gorj, valabilă de luni seară de la ora 22.00.



Informarea meteorologică expiră miercuri, 21 februarie, la ora 10.00.
Meteorologii avertizează că vântul se va intensifica treptat din cursul nopţii de luni spre marţi în sudul Banatului, unde rafalele vor depăşi temporar 80 km/h, dar şi pe crestele înalte din vestul Carpaţilor Meridionali, cu viteze în general de 65-75 km/h, local viscolind sau spulberând zăpada.
În zona deluroasă şi montană a judeţelor Mehedinţi şi Gorj vor fi ninsori moderate cantitativ şi se va depune strat nou de zăpadă.
                                                                                             ANMR

Invitaţie PROGRAME DE FORMARE CONTINUĂ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ NAPOCA


Cum mor scriitorii români?


                                                                      de MIHAI IOVĂNEL


Aurel Sasu a editat o carte neobișnuită. Se numește Cum mor scriitorii români și inventariază, sub forma unui dicționar, felurile în care au murit diverși scriitori români de-a lungul timpului. Lucrarea nu e cine știe ce (inegală, urechistă, inexactă, cu greșeli ridicole de felul Igiena Floru în loc de Igena Floru), dar mi-a permis să extrag sinteza de mai jos.

Deci:

F. Aderca a murit de o tumoare cerebrală, după ce rămăsese paralizat în urma unui accident auto.

Florența Albu a murit în timpul unei operații pe cord deschis.

Vasile Alecsandri a murit de cancer la ficat; din aceeași cauză au murit Ion Barbu și Ion Caraion.

Grigore Alexandrescu a murit petrecându-și ultimii 25 de ani nebun.

Ioan Alexandru a murit în urma unui accident vascular hemoragic pontobular suferit în timp ce ținea o predică la Casa de Cultură a Sindicatelor din Arad, unde însoțise o delegație de evanghelici americani numită „Iisus, speranța României”

Dimitrie Anghel s-a împușcat „în regiunea anterioară stângă a toracelui, la nivelul celui de-al treilea spațiu intercostal”, cu un revolver Browning de calibru mic. În prealabil poetul descărcase revolverul în soția lui, Natalia Negru. Femeia a supraviețuit. Iată declarația ei:

„Azi-dimineață, pe la ora 10.30 a.m., eu fiind îmbrăcată, iar soțul meu în pat încă, am luat hotărârea de a pleca de la vie, zicând soțului meu să mă duc în apropiere, la via părinților mei, pentru a spune tatălui meu ca să intervină la divors, și când am pus mâna pe clanța ușii pentru a deschide ca să ies afară, soțul meu, care de obicei purta asupra sa revolver, a luat revolverul, ce se afla lângă pat, pe măsuță, și a tras un foc asupra mea, astfel că în durere am căzut jos, iar dânsul imediat, sculându-se din pat și cum era dezbrăcat numai în cămașă, a venit la mine și, ridicându-mi rochia, a cercetat că sunt împușcată, astfel că imediat mi-a pus o compresă rece și punându-se în pat și-a descărcat un foc de revolver și asupra sa”.

Natalia Negru fusese soția poetului St. O. Iosif, cel mai bun prieten al lui Anghel. În urma divorțului, Iosif, bolnav, a făcut tot posibilul să moară și a reușit.

Mitropolitul Antim Ivireanu a fost înecat, „îmbrăcat în odăjdii”, la ordinul domnitorului Nicolae Mavrocordat.

A.E. Baconsky a murit în cutremurul din 1977; la fel au murit Alexandru Ivasiuc, Veronica Porumbacu ș.a.

George Bacovia a murit de ocluzie intestinală.

George Bariț a murit de congestie pulmonară.

Nicolae Bălcescu a murit de tuberculoză; la fel Panait Cerna, Traian Demetrescu, Iulia Hasdeu, D. Iacobescu, Ștefan Petică, Alecu Russo, Alexandru Sahia ș.a.

Lucian Blaga a murit de „neoplasm al coloanei vertebrale, boală hipertonică, miocardiopatie cronică, tromboflebită recidivantă, tulburări paroxistice de ritm cardiac, bronho-pneumonie”

M. Blecher a murit de tuberculoză osoasă.

Eta Boeriu a făcut stop cardiac.

Dimitrie Bolintineanu moare în sărăcie lucie la Ospiciul Pantelimon, unde o notă consemna sec: „Dimitrie Bolintineanu, fost Ministru de Culte, intrat fără haine”.

Stolnicul Constantin Cantacuzino a fost sugrumat la Stambul din ordinul sultanului.

Dimitrie Cantemir a murit de diabet.

I.L. Caragiale a făcut infarct; „suferea de arteroscleroză și de o gravă malformație a inimii”.

Mateiu I. Caragiale a murit de congestie cerebrală.

George Călinescu a murit de ciroză hepatică.

Vasile Cârlova a murit din răceală la plămâni sau – altă variantă – din dragoste.

Paul Celan  s-a aruncat în Sena de pe podul Mirabeau; la fel Gherasim Luca.

Ilarie Chendi s-a aruncat pe geam de la etajul al doilea al ospiciului unde se afla internat cu diagnosticul de paralizie generală și neurastenie encefalică.

Emil Cioran a murit de Alzheimer.

Miron Costin a fost descăpățânat la ordinul domnitorului Constantin Cantemir, tatăl analfabet al lui Dimitrie .

Ioan Petru Culianu a fost împușcat în cap în toaleta universității din Chicago.

Alexandru Davila: „La 15 aprilie 1915, din motive necunoscute, un servitor îi înfige dramaturgului un pumnal în tâmplă, în timpul somnului. Victima își revine din comă și mai trăiește 14 ani, paralizat, într-un cărucior cu rotile”.

Barbu Stefanescu Delavrancea a murit de angină de piept și uremie.

Dan Deșliu a murit înecat în Marea Neagră.

Bucura Dumbravă a murit de ciumă bubonică în Port Said, pe când se întorcea de la un congres de teosofie în India. Escaladase gheţarul La Buée din Mont Blanc, fiind prima femeie care a urcat pe vârful Omu din Bucegi.

Mihai Eminescu a murit intoxicat cu mercur.

B. Fundoianu a murit gazat la Auschwitz.

Emil Gulian, traducătorul lui Edgar Allan Poe, a murit în somn, înghețat, în Siberia, unde ajunsese ca prizonier de război.

Grigore Hagiu a murit asfixiat de gazele de la aragaz, în timpul unei ierni din ultimul deceniu comunist.

Nae Ionescu a murit de inimă. Au circulat zvonuri – probabil fanteziste – că ar fi fost otrăvit de Carol II.

Nicolae Iorga a murit împușcat de legionari în pădurea Strejnic.

Cora Irineu s-a împușcat (din dragoste, depresie sau și-și).

Nicolae Labiș a fost călcat de tramvai. Poate Securitatea a jucat un rol.

Virgil Mazilescu a murit pe WC.

Veronica Micle s-a sinucis cu arsenic.

Anișoara Odeanu s-a sinucis.

Alexandru Odobescu s-a sinucis din dragoste, cu laudanum. Era dependent de morfină.

Anton Pann a murit de tifos sau de pneumonie.

Iustin Panța a murit într-un accident de mașină.

Ion Păun-Pincio a murit de dalac.

Vasile Pârvan a murit de apendicită.

Marin Preda s-a înecat cu vomă în timpul somnului.

Deși au circulat zvonuri fanteziste că ar fi fost împușcat de ruși după 23 august 1944, Liviu Rebreanu a murit de cancer pulmonar.

Daniil Scavinschi („Daniil cel trist și mic”, cum îi zicea Eminescu în Epigonii) s-a sinucis cu un opiaceu după ce își pierduse, în urma tratamentului cu mercur, mustățile enorme de care era teribil de mândru.

Mihail Sebastian a murit lovit de o mașină în centrul Bucureștiului.

Dimitrie Stelaru și-a înscenat moartea la 23 de ani, în 1940. „Se deschid liste de subscripție pentru înmormântare, Banca Națională oferă 2000 de lei”. Stelaru moare de-a binelea abia peste 30 de ani.

Ion Stratan s-a sinucis cu un cuțit.

Ion Trivale a murit pe front în 1916.

Laurențiu Ulici a murit intoxicat accidental cu monoxid de carbon pe când se afla în campanie electorală.

Urmuz s-a împușcat în cap într-un boschet de pe Kiseleff.

Ienache Văcărescu a murit otrăvit de fostul și viitorul domnitor Alexandru Moruzi, căruia îi pusese coarne și îi dedicase versuri batjocoritoare.

Beat fiind, Nicolae Velea a murit înghețat în zăpadă.

V. Voiculescu a murit de tuberculoză osoasă. Contractase „morbul lui Pott” în timpul detenției înfiorătoare în închisorile comuniste.

Ilarie Voronca s-a sinucis la Paris. Despre casa unde locuise în București, strada Parfumului nr. 20, s-a scris că ar fi bântuită.

Închei aici cu versurile finale ale unui cântec de Alexandru Andrieș, despre sentimentul de linişte în faţa morţii oglindit în folclorul românesc:

„Ăsta nu mai este cântec

Ăsta e măcel”.


Aurel Sasu, Cum mor scriitorii români, Casa Cărții de Știință, 2017, 304 pag., 40 lei

Lumea Poeziilor - Octavian PALER


COMUNICAT DE PRESĂ

                                                                                               
20 februarie 2018
Persoană de contact: Dan Bucă,
purtător de cuvânt
Tel.: 0755-112726



Circulație rutieră în condiții de iarnă

Vremea a fost în general frumoasă. Cerul a fost mai mult senin. Vântul a suflat în general slab. Temperaturile maxime au avut valori cuprinse între 5 grade Celsius (Târgu Lăpuș, Ocna Șugatag  și Sighetu Marmației) și 7 grade Celsius  Baia Mare). Cel mai rece a fost, în cursul nopții, în Pasul Prislop și în Pasul Gutâi - 10 grade Celsius, respectiv -7 grade Celsius la Târgu Lăpuș. La această oră, valorile temperaturii aerului indică -7 grade Celsius la Ocna Șugatag, Petrova, Sighetu Marmației și Borșa, -1 grad Celsius în Baia Mare. Rețeaua de drumuri naționale din județ este practicabilă. Pe sectoarele de drumuri naționale se circulă în condiții de iarnă. Carosabilul este curat, dar parțial umed pe majoritatea sectoarelor de drumuri naționale. S-a intervenit cu trei utilaje și s-au împrăștiat 4,9 tone de material antiderapant pentru a preveni formarea poleiului. Stratul de zăpadă măsura 70 cm la Vf. Iezer, 25 cm la Cavnic, 20 cm la Băiuț, 15 cm la Săcel, 13 cm la Luhei, 12 cm în Baia Borșa și Poiana Borșa, 10 cm la Ocna Șugatag și Mara, 9 cm la Târgu Lăpuș, 8 cm la Moisei, 7 cm la Ruscova, Șieu și Groșii Țibleșului, 4 cm la Firiza..
Debitele și nivelurile cursurilor de apă din județ au fost ușor variabile. î Nu au fost semnalate probleme pe cursurile de apă din județ. Exploatarea amenajării hidrotehnice Strâmtori-Firiza se desfășoară în conformitate cu regulamentul de exploatare, în condiții de siguranță. Gheața este prezentă la malul râurilor Vișeu, Cisla, Vaser, Ruscova, Botiza, Mara și Cosău. Curg sloiuri de gheață pe râul Suciu.
Pentru astăzi, prognoza meteorologică prevede că vremea va fi apropiată de normalul termic al perioadei. Cerul va fi mai mult noros. Pe arii restrânse vor cădea precipitați slabe, predominant sub formă de ninsoare. Vântul va sufla în general slab, la moderat, cu unele intensificări trecătoare (cu viteze la rafală de 40-50 km/h). Temperaturile maxime vor avea valori cuprinse între 2 grade Celsius și 6 grade Celsius. Cele minime vor fi cuprinse între -1 grad Celsius și -4 grade Celsius.
Conform prognozei meteorologice medie de la Centrul European, în județul Maramureș valorile de temperatură vor avea mici variații de la o zi la alta până în data de 23 februarie și vor fi caracterizate de temperaturi maxime cuprinse între 3 și 4 grade Celsius, iar cele minime între -5 și -2 grade Celsius. În perioada 24-26 februarie se prevede o răcire a vremii, cu temperaturi în cursul dimineții de până la -6 grade Celsius, respectiv până la -12 grade Celsius noaptea. Din data de 27 februarie vremea se încălzește, temperaturile, regimul termic va fi apropiat de normalul acestei perioade, astfel că, în data de 4 martie, temperaturile maxime vor fi cuprinse între 2-4 grade Celsius, iar cele minime de până la valoarea de -4 grade Celsius. Precipitații mixte, local mai însemnate cantitativ sunt prevăzute în perioada 23-24 februarie. Ulterior, se prevede apariția precipitațiilor sub formă de ninsoare, dar în general slabe.
Conducătorii de autovehicule pot solicita informații despre starea de practicabilitate a rețelei de drumuri rutiere sau anunța dacă întâmpină probleme în trafic la Secția de Drumuri Naționale Baia Mare, telefon 0262 212138, respectiv S.C. Drumuri și Poduri S.A. Maramureș, telefon 0262 213144.
        
         


Instituția Prefectului – Județul Maramureș

Este oficial! Sindicatele din Invatamant organizeaza PROTESTE miercuri si joi


Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) a anuntat, luni, ca a decis declansarea protestelor. Miercuri si joi sindicalistii vor picheta sediul Ministerului Muncii, nemultumiti ca majorarea acordata la 1 ianuarie 2018 nu acopera nici macar rata inflatiei, ceea ce face ca nivelul de trai al angajatilor din educatie sa fie tot mai scazut.
Actiunile de protest sunt programate miercuri, intre orele 13.00 – 15.00 si joi, intre orele 10.00 – 14.00.

Reprezentantii salariatilor din Educatie solicita modificarea OUG nr. 3/2018 privind unele masuri fiscal-bugetare, prin care mii de angajati din invatamant aflati in concediu medical pierd sume importante din venit. Totodata, sindicalistii cer renegocierea Legii salarizarii unitare (nr. 153/2017), despre care spun ca a creat discriminari atat in randul angajatilor din sistemul bugetar, cat si in randul angajatilor din invatamant.

FSLI spune ca a luat aceasta decizie dupa ce a trimis memorii cu problemele din sistemul de educatie catre Ministerul Muncii, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Educatiei Nationale, precum si catre Guvern, atragand atentia ca nemultumirile angajatilor din educatie sunt mari si ca lipsa dialogului social pentru rezolvarea acestora ar putea duce la proteste de amploare in intreaga tara.
FSLI spune ca majorarea acordata la 1 ianuarie 2018 nu acopera nici macar rata inflatiei, ceea ce face ca nivelul de trai al angajatilor din educatie sa fie mai scazut.

Referitor la renegocierea Legii cadru nr. 153/2017, prin care a fost stabilit raportul de 1/12 intre cel mai mic si cel mai mare salariu de la stat, personalul didactic de predare a fost pozitionat intre 1,64 si 2,76, adica in treimea inferioara a grilei de salarizare. Reincadrarea personalului didactic, pe aceasta lege, incepand cu data de 1 iulie 2017, a dus la situatii absurde prin care personalul didactic necalificat este mai bine platit decat personalul didactic calificat cu definitivat, grad didactic II sau chiar grad didactic I.

De asemenea, FSLI solicita Ministerului Muncii modificarea Legii pensiilor, astfel incat cadrele didactice sa se poata pensiona cu trei ani inainte de implinirea varstei standard, invocand nivelul de suprasolicitare neuropsihica, precum si cazurile medicale, care ii impiedica pe profesorii in varsta sa isi desfasoare activitatea la catedra in conditii normale.

Autor: Ion Andreea

PORTALINVATAMANT

"...a sophisticated expression of perfected simplicity."

BRANCUSI IN NEW YORK 1913 - 2013 
November 7, 2013 – January 24, 2014 
Paul Kasmin Gallery, New York 
515 West 27th Street 
Opening Reception: Thursday, November 7, 2013, 6 - 8pm





“[Brancusi] introduced three of the decisive inventions in sculpture of the twentieth century: environmental sculpture, minimalist sculpture, and serial sculpture.” - Museum director and Brancusi expert Pontus Hulten. 
Paul Kasmin Gallery is pleased to present Brancusi in New York 1913 – 2013, an exhibition of works from the Brancusi Estate collection. The show celebrates Brancusi’s 100th anniversary in New York following his debut at the Armory Show in 1913, where the sculptor exhibited five works that directed modern sculpture on a radical new path. 
The Gallery will present five masterpieces by Brancusi: Head, Mademoiselle Pogany II, The Newborn, Sleeping Muse II, and Fish. 
The works will be presented in a contemporary context at Paul Kasmin Gallery’s 515 West 27th Street location, from November 7, 2013 to January 24, 2014, as a testament to Brancusi's continued relevance in today’s art world. A fully illustrated catalogue, Brancusi in New York 1913 – 2013, published by Assouline, chronicles the sculptor’s success in New York City and his impact on its artistic milieu. The exhibition was produced in partnership with the Brancusi Estate and is curated by Jérôme Neutres, who is the catalogue’s author. 
Together Head, Mademoiselle Pogany II, The Newborn, Sleeping Muse II, and Fish explore dominant themes in Brancusi’s oeuvre. Collectively and individually, they testify to his signature style admired by New Yorkers since 1913, and today they exemplify a sophisticated expression of perfected simplicity. With these sculptures, Brancusi shattered the paradigm of abstraction in sculpture and radicalized the idea of purity in form. Simply stated in the words of Jérôme Neutres, “Brancusi changed the way art was made.”

PRESS RELEASE




Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Festival internaţional de literatură umoristică „Alb–Umor”, Alba Iulia, ediţia a IX-a, 2018



Organizatori:
Consiliul Judeţean Alba
Biblioteca Judeţeană “Lucian Blaga” Alba
Uniunea Epigramiştilor din România

Parteneri:
      Filiala Alba-Hunedoara a U.S.R.
      Casa de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia
               
Perioada de desfăşurare:  18-20 mai 2018
                                                                                 
Secţiuni pentru concurs:
              1.Secţiunea epigram 2 epigrame: tema este „Mă doare la… bască” pentru această secțiune rimele impuse, cuprinse obligatoriu în cele două epigram, fiind „ască” și „ire”.
              2.Secţiunea proză scurtă umoristică: temă liberă – trei schiţe (maxim o pagina jumătate la 1,5 rânduri);
              3. Secţiunea „Volum” (toate speciile literaturii umoristice, exclusiv antologii). Pot participa doar volumele de autor apărute în perioada iunie 2017 - aprilie 2018, cărţile trimise făcând obiectul unei expoziţii temporare, organizată de Biblioteca judeţeană „Lucian Blaga” Alba, în patrimoniul  căreia vor intra toate exemplarele, cu titlu de donaţie.         
              4. Secţiunea parodie: o parodie (cu ritm şi rimă, respectând toate „canoanele” parodiei) la  poezia: „Atât de greu” scrisă de poeta Mariana Moga. Poezia va fi publicată în acest an în volumul „Revizuiri sentimentale”

Atât de greu

Pe undeva ştiu că veghează
lumina peste un gutui,
ori poate-un felinar visează,
privind spre calea nimănui.

Dansează licurici prin beznă,
în seara fără calendar,
ceaţa ajunsă pân’ la gleznă
plutea-n decorul legendar.

Aud din zări întunecate,
bolnavi cerşind un strop de stea,
iar nori cu vise spulberate,
stau goi, chiar sângerând pe ea.

Deodată orologiul bate,
ascuns după un ceas târziu,
cu respiraţii prea curbate
şi-un râs gemut de prea pustiu.

Mâine e ziua de paradă,
sărbătoresc un… „amărât”,
stau nevoiaşi chirciţi pe stradă,
cu ceaţa îngheţată-n gât.


              Toate creaţiile trimise pentru concurs trebuie să fie inedite, nepublicate şi să nu fi fost premiate  la alte concursuri de gen.
               Concursul este deschis tuturor creatorilor de gen de pretutindeni, profesionişti sau neprofesionişti.
               Trimiterile pentru concurs, la adresa: Biblioteca Județeană „Lucian Blaga”, str. Dr. Camil Velican nr.22 (sau Trandafirilor nr. 22), Alba Iulia, jud. Alba, cod 510113, cu specificaţia „Pentru Festivalul “Alb-Umor”.
                Plicul va conţine lucrările în trei exemplare (pentru secţiunile de creaţie literară, volum) precum şi un plic sigilat, care va conţine, la rândul lui, datele de identificare ale concurentului.
               Fiecare lucrare va fi însoţită de  un motto de identificare, motto ce se va regăsi şi pe plicul sigilat.
               Creatorii care participă la mai multe secţiuni vor trimite lucrările separat, pentru fiecare secţiune, cu motto-uri diferite, pe secţiune.
                Data limită de expediere: lucrările vor fi expediate  până în data de 6 aprilie 2018 (data poştei). Sunt excluse trimiterile recomandate, care nu vor fi ridicate de la poştă.
               Premiile: pentru fiecare din secţiunile literatură umoristică (epigramă, proză scurtă,  parodie și volum: premiul I în valoare de 400 lei, premiul II în valoare de 300 lei, premiul III în valoare de 200 lei.
               Patru premii speciale  acordate de: Consiliul Județean Alba,  Filiala Alba - Hunedoara a U.S.R., Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba Iulia și Clubul Umoriștilor Albaiulieni „Eugen Handelsmann”, pentru secţiunile epigram, parodie și volum.
               Organizatorii vor contacta câştigătorii şi vor publica, pe site-ul instituţiei, programul festivalului, până la data de 6 mai 2018.
                Evaluarea creaţiilor trimise se va face independent de către fiecare membru al juriului, rezultatul final fiind cel conform mediei obţinute. În cazul unor situaţii de egalitate de punctaj, juriul, împreună cu organizatorii, îşi rezervă dreptul de a institui şi alte premii decât cele anunţate în prezentul regulament sau, în funcţie de valoarea lucrărilor, să nu acorde sau să redistribuie unele premii.
                Pentru concurenţii care participă la două sau mai multe secţiuni din concurs şi ale căror creaţii sunt evaluate cu note care îi plasează pe podium, se va acorda un singur premiu, cel mai mare, evident, pentru cea mai bună creaţie.
                Organizatorii asigură masa, cazarea pentru membrii juriului, premianţi şi invitaţi.
             


  Informaţii suplimentare:   Dorel Lazăr,   e-mail:   lazardopress@gmail.com  ori    tel. 0723919237.

Foto/Gluma zilei - Cele mai importante hârtii din viaţa unui om...


PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

Viața, Școala și... Geologia

 1. „Viaţa şi moartea nu sunt rodul întâmplării, al unui concept abstract în spatele căruia omul se ascunde. Am fost agnostic în tinereţe, până am înţeles mai târziu că trebuie să aleg între Dumnezeu şi destin. Am urmat preceptele morale pe care familia mi le-a inoculat, gândindu-mă că ar putea fi de ajuns să trăiesc o viaţă liniştită”.
Andrea Bocelli (1958 - ),
tenor italian de muzică pop şi cântăreţ de operă. A înregistrat treisprezece albume de studio, atât de muzică clasică cât şi pop, alte două compilaţii cu cele mai bune cântece şi opt albume de operă înregistrate, toate acestea fiind vândute în peste 75 de milioane de exemplare la nivel mondial. Născut cu o formă de glaucom, Andrea Bocelli a orbit total la vârsta de 12 ani după un accident în timpul unui joc de fotbal. Recunoscut ca unul din cei mai populari muzicieni italieni şi cântăreţ de muzică clasică din lume. A fost decorat în 2006 cu Ordinul Naţional de Merit al Republicii Italiene în Grad de Mare Ofiţer, iar la data de 2 martie 2010 a primit o stea pe Hollyood Walk of Fame pentru contribuţiile sale în domeniul teatrului. La vârsta de 6 ani a început să ia lecţii de pian, flaut, iar mai târziu de trompetă, trombon, harpă, chitară, tobe şi saxofon. A studiat Dreptul la Universitatea din Pisa. După ce a obţinut titlul de Doctor în Avocatură, a lucrat ca avocat la curtea de justiţie din Pisa. Pentru a se întreţine a cântat seara în baruri. În 1992, el a urmat o clasă de maeştri cu tenorul italian Franco Corelli.
În anul 1994 a câştigat Festivalul de la San Remo. În anul 1998 a intrat şi pe piaţa americană, fiind ales de revista People ca fiind unul din cei mai frumoşi 50 oameni din lume. Celine Dion, faimoasa cântăreaţă, a făcut următoarea declaraţie : "DACĂ DUMNEZEU AR FI FOST CÂNTĂREŢ, SIGUR AR FI AVUT VOCEA LUI ANDREA BOCELLI".

***

2. PĂSTRAŢI RELIGIA ÎN ŞCOALĂ, SĂ AIBĂ PRUNCII-UN DUMNEZEU.
NU ASCULTAŢI FILOSOFII DEŞARTE, ALE VREUNUI FILOSOF ATEU...
LUPTÂND PRIN POST ŞI RUGĂCIUNE, LA CER SĂ CEREM AJUTOR
ŞI BINECUVÂNTAREA  SACRĂ,  PESTE  ŞCOALĂ ŞI POPOR!

Paulian Buicescu - "profesor", Movileni-Olt
membru L.S.R. filiala Olt şi U.Z.P., licențiat în Turism, Geografie și Teologie. A urmat un curs postuniversitar de Psiho-pedagogie și a absolvit un Masterat în studii Biblice sistematice. A colaborat la foarte multe reviste. O parte din poeziile sale se regăsesc în diferite antologii. Este creștin ortodox practicant și face parte din Mișcarea Religioasă „Oastea Domnului”, care ființează cu Binecuvântarea și purtarea de grijă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
***

3. „GEOLOGIA NU A AJUNS ÎN ZILELE NOASTRE, DECÂT SĂ MODERNIZEZE DOVEZILE CLASICE ALE EXISTENŢEI LUI DUMNEZEU".
Barrais (1851-1939),
geolog şi naturalist francez
***
P.S. Oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are, nu poate să fie ucenicul meu. Bună este sarea, dar dacă şi sarea se va strica cu ce va fi dreasă? Nici în pământ, nici în gunoi nu este de folos, ci o aruncă afară. Cine are urechi de auzit să audă”  (Luca 14, 33-35).



„1001 CUGETĂRI” vol. XII,
Prof. Olimpia Mureșan L.S.R. Maramureș,
Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul



Fotografia zilei - Actriţa Meredith HAGNER


Semnificaţii istorice pentru 20 februarie


 1938 - A debutat, la postul de radio Bucureşti, Maria Tănase.
1792 - A fost înfiinţat serviciul poştal al Statelor Unite ale Americii.
1816 - La Roma a avut loc premiera operei lui Rossini, "Bărbierul din Sevilla"
1838 - Elevii Conservatorului filarmonic-dramatic au susţinut, la Iaşi, prima reprezentaţie de operă în limba romană cu "Norma" de Bellini
1849 - Împăratul Franz Joseph a promulgat o constituţie ("Constituţia din 4 martie") prin care se recunoştea Transilvaniei o autonomie limitată
1867 - A avut loc premiera piesei "Răzvan şi Vidra" de B.P.Hasdeu; piesa s-a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, rolul principal deţinându-l Mihail Pascaly
1872 - S-a deschis Muzeul Metropolitan de Artă din New York
1882 - A încetat din viaţă Moş Ion Roată, deputat pontaş (clăcaş) în Adunarea ad-hoc a Moldovei, luptător pentru unirea ţărilor române
1918 - S-a semnat, la Focşani, un protocol de prelungire a armistiţiului cu Puterile Centrale
1919 - A avut loc o încercare de asasinare a primului ministu francez, Clemenceau, în care acesta este rănit
1922 - A avut loc, la Bucureşti, logodna Principesei Maria (Mignon) a României cu Principele Alexandru (unicul fiu al regelui Serbiei, Petru I Karagheorghevici); nunta a avut loc la 8 iunie 1922, la Belgrad
1924 - S-a născut Eugen Barbu, scriitor, scenarist, publicist, membru corespondent al Academiei Române, laureat al Premiului Herder, în anul 1978; a fost redactor-şef al revistelor "Luceafărul", "Săptămîna" şi director al săptămînalului "România Mare" (m. 7 septembrie 1993) ("Groapa", "Principele")
1925 - S-a născut regizorul Robert Altman ("Gosford Park", "Pret a porter") (m. 20 noiembrie 2006)
1926 - A apărut, la Bucureşti, "Viaţa literară" (până în 1938, cu întreruperi), sub direcţia lui George Murnu
1927 - A încetat din viaţă Constantin Mille, scriitor şi ziarist, implicat în mişcarea socialistă din România; a fost unul dintre iniţiatorii primei greve studenţeşti din România şi unul dintre animatorii presei româneşti moderne, primul director al ziarelor "Adevărul" şi "Dimineaţa", preşedinte al Asociaţiei generale a presei române (n. 21 decembrie 1861, Iaşi)
1932 - A apărut, la Bucureşti, "România literară. Gazetă de critică şi informaţie literară, artistică şi culturală", sub direcţia lui Liviu Rebreanu (până în ianuarie 1934)
1941 - România întrerupe relaţiile diplomatice cu Olanda
1962 - A fost lansată nava cosmică Friendship 7, în cadrul misiunii "Mercury-Atlas 6", cu astronautul John Glenn (n. 18 iulie 1921), care realizează primul zbor american pe orbită
1967 - S-a născut Kurt Cobain, liderul formaţiei rock "Nirvana" (d. 5 aprilie 1994)
1975 - Mergaret Thatcher a fost aleasă prima femeie britanică lider de partid, în fruntea Partidului Conservator Britanic
1986 - A fost plasat pe orbită primul element al staţiei orbitale MIR. Asamblată între 1986-1996, baza MIR a fost "scufundată", la 23 martie 2001, în Pacificul de Sud. Simbol al cuceririi spaţiului cosmic, "trenul spaţial" rus a găzduit în cei 15 ani de existenţă 26 de misiuni spaţiale, totalizând 16500 de experienţe în diferite domenii
1991 - Slovenia s-a proclamat republică autonomă, suverană şi independentă
1994 - Papa Ioan Paul al II-lea a cerut dezincriminarea juridică a homosexualilor
1998 - Tara Lipinski a devenit cea mai tânără sportivă care a câştigat o medalie de aur la individual. La numai 15 ani, ea a câştigat cursa de patinaj-viteză, la Jocurile Olimpice de Iarnă
2001 - Cercetătorii au dezvăluit că teste de ADN efectuate pe scheletele unor copii confirmă existenţa unei epidemii de malarie în secolul al V-lea în Roma. Se presupune că epidemia ar fi contribuit la declinul Romei şi ar fi determinat cuceritorul Attila să ocolească oraşul.

luni, 19 februarie 2018

Creierul și misterul său tulburător

 Suntem ceea ce suntem (ființe înzestrate cu gândire, limbaj, sentimente și conștiință) datorită creierului, acest organ care nu reprezintă decât 2% din greutatea corpului și despre care reputați oameni de știință afirmă că este „lucrul cel mai minunat și cel mai misterios din tot universul” (Henry F. Osborne, antropolog), respectiv că este „diferit și infinit mai complex decât oricare lucru din universul cunoscut” (Richard M. Restak, neurolog).
            Miracolul demarează în uterul matern, unde celulele nervoase încep să se formeze la trei săptămâni după conceperea fătului, într-un ritm de până la 250.000 de neuroni pe minut, și se continuă după naștere, așa încât – ne spune Morton Hunt în cartea The Universe Within (Universul lăuntric) – „Creierul copilului, spre deosebire de acela al oricărui animal, își triplează volumul în cursul primului an de viață”.
            Și astfel, prin cele aproximativ 100 de miliarde de celule nervoase, plus celulele gliale cu rol fundamental în procesele de memorare, creierul uman constituie miracolul pe care-l întruchipează omul. Într-adevăr, căci spre deosebire de toate celelalte viețuitoare, dotate cu „cablajul” încorporat ce asigură inteligența instinctivă, dar dispunând de-o capacitate limitată de învățare a lucrurilor noi, creierul uman nu posedă informațiile în sine (filosoful englez John Locke susținea  că mintea omului este „tabula rasa” la naștere), însă a fost dăruit de Creator cu o nelimitată capacitate de învățare. Dovada în acest sens ne este oferită de neurologii care sunt de părere că în decursul unei vieți cu durata medie, o persoană întrebuințează doar 0,0001 din capacitatea creierului, adică o sutime din unu la sută!
            Cu completarea că, aidoma mușchilor, funcțiile creierului se atrofiază prin nefolosire, însă se fortifică printr-o neîncetată gimnastică a minții! Vasăzică, doar astfel poate fi pusă la treabă acea formidabilă arhitectură vie a creierului nostru (între miliardele de neuroni se stabilesc până la un milion de miliarde de conexiuni!), a cărui capacitate de memorare, ne înștiințează renumitul astronom și astrofizician Carl Sagan, este echivalentul a „douăzeci de milioane de volume, totalul celor care se află în cele mai mari biblioteci ale lumii”.
            De pildă, și asta este numai una dintre numeroasele și uluitoarele lui facultăți, în fiecare secundă creierul nostru primește de la simțuri aproximativ 100 de milioane de biți sau unități informaționale. Știut fiind faptul că nu putem să medităm în același timp la două lucruri diferite, întrebarea este cum face față creierul la această avalanșă neîncetată de informații? Ei bine, cu ajutorul a doi factori implicați în proces, creierul nu numai că rezistă permanentului bombardament informațional, dar chiar izbutește cu ușurință să trieze mesajele ajunse la el și să le prelucreze pe cele admise:
            1)Primul factor, cunoscut sub numele de formațiune reticulară, este rețeaua nervoasă de mărimea degetului mic din trunchiul cerebral. Acționând ca un prompt centru pentru dirijarea circulației, formațiunea reticulară controlează absolut toate mesajele ajunse la creier, le blochează pe cele neimportante și lasă doar câteva sute de informații esențiale să intre în scoarța cerebrală.
            2)Al doilea factor îl reprezintă undele care traversează creierul de opt până la douăsprezece ori pe secundă. Grație acestor unde, care generează o înaltă sensibilitate, creierul se autoanalizează și reține numai informațiile esențiale.
            Nu mai puțin uimitoare, totodată inexplicabile din punct de vedere științific, sunt gândurile apărute/formate în creier, limbajul articulat, capacitatea omului de-a făuri planuri de viitor raționale și cu bătaie lungă, conștiința, trebuința de artă și de principii moral-religioase (doar omul este încercat de emoții estetice, își orânduiește viața pe coordonate moral-spirituale și caută cu ardoare Transcendentul).
            Să luăm cazul conștiinței, complexul proces autoreflexiv prin care gândirea umană se întoarce asupra ei și reușește să se cunoască pe sine. Despre această formidabilă capacitate „de a ne revizui propriile planuri de acțiune și de a ne adapta societății în care trăim” (dr. Richard Restak), capacitate ce ne deosebește categoric de toate celelalte viețuitoare din lumea noastră, profesorul american James Trefil opinează că „ce înseamnă în mod exact faptul de a fi conștient...este singura întrebare de importanță majoră a științei, întrebare pe care nu știm nici măcar cum să o formulăm”, iar în abordarea filosofului australian David Chalmers, conștiința reprezintă „unul dintre cele mai profunde mistere ale existenței” pentru oamenii de știință, chiar după „cunoașterea în exclusivitate a creierului”.
            În ceea ce privește limbajul articulat sau al doilea sistem de semnalizare, psihologul american David Premack formulează următoarea concluzie după încercările nereușite de a-i învăța pe cimpanzei un limbaj simplu al semnelor: „Vorbirea umană este un obstacol în calea teoriei evoluției, întrucât ea are un potențial mult mai mare decât poate explica cineva”.
            Iată câteva redutabile argumente în sprijinul afirmației de mai sus:
            a)Centrul vorbirii sau zona lui Broca (regiunea lobului frontal unde se stochează informațiile necesare graiului) nu a fost descoperită la maimuțe.
            b)În cartea The Language Instinct (Instinctul vorbirii), autorul canadian Steven Pinker purcede de la premisa „Niciodată nu s-a descoperit vreun trib mut și nu a existat nicio dovadă a faptului că a existat vreo regiune care a servit drept «leagăn» al vorbirii, un loc de unde aceasta s-a răspândit la grupurile care nu aveau o limbă”, pentru a ajunge la concluzia fără replică din partea științificilor: „Caracterul universal al vorbirii complexe este o descoperire care îi copleșește pe lingviști și constituie primul motiv care ne determină să ne gândim că vorbirea este...rezultatul unui instinct uman deosebit”.
            c)Nu există limbă sau limbi primitive, creierul nostru nu-i „cablat” pentru o singură limbă, ci a fost conceput de Atoatefăcător ca noi să putem învăța mai multe limbi (cimpanzeii, de pildă, nu sunt în stare să folosească nici măcar cele mai simple entități ale limbajului uman, pe când creierul unui copil este capabil să asimileze rapid o limbă complicată), forța cuvântului alimentat de Cuvânt are „mai multă eficacitate decât orice altă forță” și, lucru recunoscut de tot mai mulți specialiști din diverse domenii, originea limbajului „rămâne unul dintre cele mai deconcertante mistere ale creierului”, iar dezvoltarea creierului uman, „unul dintre aspectele cele mai inexplicabile ale evoluției”.
            N.B.: O ipoteză la fel de plauzibilă este aceea că, aidoma ochiului (al doilea organ al omului în ceea ce privește complexitatea), creierul n-a cunoscut dezvoltarea, ci doar o intensificare a proceselor specifice culturii (planul spiritual) și civilizației (planul material). Iar dacă luăm aminte la regresul moral-spiritual al omului modern și la impasul civilizației sale, atunci suntem îndreptățiți să vorbim de-o involuție a proceselor cerebrale: tot mai mulți semeni nu-și folosesc creierul (recurg la instincte de felul slugărniciei, ipocriziei și nesimțirii) sau și-l folosesc în dauna celor mulți, aleșii noștri postdecembriști fiind un edificator exemplu în acest sens...
            Enorma diferență generată (printre altele) de limbaj între comportamentul conștient al oamenilor și cel instinctual al animalelor este admirabil înfățișată în câteva cuvinte de către teologul elvețian Ludwig Koehler: „Vorbirea umană este o taină; este un dar divin, un miracol”!
            Astfel stând lucrurile cu creierul omului, consider că-i un abuz de limbaj (sau poate că o metaforă?) să întrebuințezi sintagma „creier artificial” pentru a scoate în evidență performanțele unor artefacte înzestrate cu inteligență artificială, artefacte care doar par că gândesc (indiscutabil că „gândirea” lor este altfel și net inferioară gândirii omenești) și în legătură cu care un neurochirurg face următoarea afirmație: „Oricine vorbește despre un ordinator ca despre un «creier artificial», nu a văzut niciodată un creier”.
            Taman asta face inginerul Eli Katz: își intitulează cartea Creier uman și creier artificial (cartea a apărut în anul 1977 la Editura Științifică și Enciclopedică din București)! Dar, prudent și cu bun-simț științific, tot el are grijă să precizeze încă din Introducere că „posibilitățile reale  actuale ale creierilor artificiali, raportate la posibilitățile creierului uman, sunt infime, oricât ar părea de spectaculoase în sine”.
            Același Morton Hunt ne spune de ce stau astfel lucrurile: „Memoria noastră activă înmagazinează de miliarde de ori mai multe informații decât un mare calculator științific modern.
Iar dacă mintea umană își surclasează creațiile la capitole precum capacitatea de stocare și viteza de lucru (minți neșcolite, dar miraculos înzestrate, au „bătut” cele mai avansate calculatoare la extragerea radicalilor sau efectuarea unor integrale), ce să mai spunem de planul afectiv și de cel volițional! În plus, mulțumită creierului noi avem existență (viața îmbogățită cu conștiința sfârșitului a tot ce ființează în acest timp rău și bolnav). Adică exact ceea ce este cu totul și cu totul peste puterile celui mai inteligent artefact, care prinde „viață” și chef de competiție prin fărâmele de inteligență naturală, livrate de făuritorul său sub formă de circuite integrate pe scară foarte largă (partea fizică) și, mai ales, sub formă de programe (partea logico-aplicativă).

Sighetu Marmației,                                                          George  PETROVAI
    19 feb. 2018