Gândul bun, Adevărul și... Viața interioară
1. „Având
gânduri bune pentru semenul tău, vei putea
vedea în orice persoană pe care o întâlneşti o fiinţă scumpă. În
schimb, având gânduri urâte, faţa voastră, energiile voastre psihice vă vor
irosi relaţiile şi vă vor afecta anturajul. Când
harul este cu tine, nu mai vezi defectele altora; nu mai vezi decât suferinţele
şi dragostea pentru semenul tău. SĂ AVEM PENTRU CEILALŢI O INIMĂ DE
MAMĂ. Pentru mine, viaţa celorlalţi preţuieşte mai mult decât propria-mi
viaţă. NU vor mai exista între voi neînţelegeri când veţi înţelege acestea. Dezlegarea unei probleme sau a unei
neînţelegeri nu ţine de nici o organizaţie, de nici un anumit mod de conduită,
ci de hotărârea de a suporta totul".
Sofronie
Saharov (1896-1993),
Monah, pustnic, preot duhovnic, părinte duhovnicesc,
întemeietor de mănăstire, iconograf, autor liturgic, scriitor, epistolar,
misionar, este cunoscut şi ca Stareţul Sofronie de la Essex, a
întemeiat Mănăstirea "Sf. Ioan Botezătorul" Maldon, Essex, Anglia.
Citea foarte mult, inclusiv marii clasici ruşi precum: Gogol, Turgheniev, Tolstoi,
Dostoievski şi Puşkin. După anul 1921, pleacă pentru a-şi urma cariera
artistică dar şi din motive că nu era marxist, în Italia, Berlin şi Paris.
Urmează cursurile Institutului Teologic Ortodox Sf. Serghie unde a avut ca
profesori pe Bulgakov şi Berdiaev. În anul 1925 pleacă în Muntele Athos,
unde învaţă să se roage cu adevărat şi să aibă o atitudine faţă de Dumnezeu.
Datorită condiţiilor grele de aici, dar şi faptul că era ne-grec, îl determină
pe Saharov
să se întoarcă în Paris, în anul 1947, unde se stabileşte la Casa Rusească, un azil de bătrâni.
În anul 1958 ajunge în Anglia
la Essex unde în jurul său se formează un grup de monahi şi femei creştine,
care mai târziu vor pune bazele viitoarei mănăstiri "Sf. Ioan Botezătorul".
Moare în anul 1993 şi este condus de mii de credincioşi din toată lumea, pe
drumul mântuirii în Dumnezeu”.
***
2. „Nici părul cărunt,
nici zbârciturile nu ne pot da dintr-o dată prestigiul; ci viaţa interioară,
trăită frumos, dobândeşte în cele din urmă roadele prestigiului. Adesea sub
haine zdrențuroase se ascunde o inimă de aur. Orice om poate greși, dar numai
cel fără de minte stăruie în greșeală. NU E
NIMIC MAI IMORAL DECÂT SĂ PARI OM DE TREABĂ TOCMAI ATUNCI CÂND EȘTI NECINSTIT”.
Cicero
(106-43
î. Hr),
filosof, politician, jurist,
orator, teoretician politic, consul și constituționalist roman. El a jucat un
rol important în perioada de sfârșit a Republicii
Romane. Activitatea sa literară și
politico-socială s-a concretizat în domenii atât de diferite, încât Cicero
***
3. „Ce ridicol este să atribui adâncimea unei răni nu
tăişului, ci strălucirii spadei! La fel,
deci, ce ridicol este ca superioritatea pe care i-o dă adevărul unui adversar
asupra noastră, s-o atribuim stilului sclipitor al acestuia. Nu cunosc nici un stil sclipitor care să nu-şi împrumute
strălucirea mai mult sau mai puţin de la adevăr. Numai adevărul dă adevărata
strălucire.
Gotthold
Ephraim Lessing (1729-1781),
a fost un scriitor și filosof german, reprezentant
de seamă al iluminismului în Germania. Spirit critic lucid, pătrunzător,
caracter onest, optimist și independent, temperament viguros și combativ a
îndrumat viața culturală pe drumuri noi.
Face studii de teologie și de
medicină la Leipzig, timp în care a audiat prelegeri de filosofie și de filologie, după care a
fost atras de teatru. A publicat poezii anacreontice, în spiritul vremii,
fuge la Wittemberg pentru a scăpa de datorii, iar de aici pleacă la Berlin. În
anul 1751 obține titlul de „magistru”
la Universitatea din Wittemberg. Scrie de asemenea și critică teatrală: „Dramaturgia hamburgheză”.
P.S. „De poți crede, toate sunt cu
putință credinciosului” (Marcu 9, 23).
„1001
CUGETĂRI” vol. XII,
Prof. Olimpia Mureșan L.S.R. Maramureș
Preot Ortodox Român Ilie Bucur
Sărmășanul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu