duminică, 14 ianuarie 2018

E D I T O R I A L

Inversiuni politrucianiste
și perversiuni polițienești

            Cu îndreptățire se spune  că o structură suprastatală de felul Uniunii Europene se hrănește cu cedările succesive de suveranitate din partea țărilor membre. Vasăzică, politica globalistă în plină și necruțătoare derulare se bazează pe efectiva diminuare a rolului statelor naționale din cadrul conglomeratului socio-economic (firește, statele apusene sunt mai cu moț ca celelalte) și pe aparenta sporire (din nou cu acele excepții, precum Germania și Franța, care deodată sfidează și întăresc regula jocului) a trepădușilor sau aleșilor din toate forurile teritoriale subordonate centrului continental de comandă și, îndeosebi, centrului planetar de putere...
            Fără să îndeplinească toate condițiile de aderare, România a fost acceptată în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, în primul rând din considerente geo-strategice, acestea pledând cu hotărâre în favoarea extinderii Uniunii și a structurilor nord-atlantice. Însă prin faimoasa nevrednicie și ticăloșie a cârmuitorilor, după mai bine de un deceniu ea nu numai că n-a devenit un partener credibil și, drept urmare, un membru cu drepturi depline (încă n-a primit viza de intrare în spațiul Schenghen), dar – dimpotrivă – în tot acest interval de timp, deseori a fost trasă de mânecă, avertizată, beștelită și sancționată pentru loviturile sub centură administrate justiției de către rețelele mafiote ale șparlamentarilor.
            Altfel spus, cam toți aleșii noștri postdecembriști au refuzat să priceapă sau, din pricina îndoctrinării, corupției și slugărniciei, n-au putut să înțeleagă câteva lucruri elementare, însă strict necesare pentru corectitudinea formală a jocului politic: că lingușirea și slugărnicia sunt diametral opuse diplomației și abilității demne, că democrația originală este în fond o gravă ofensă adusă celei veritabile, că tertipurile (minciunile, demagogia, impostura, hoția etc.), extrem de rentabile în raport cu alegătorii apatici, sunt contraindicate în relațiile cu străinii unși cu toate alifiile și că după ce te-ai făcut luntre și punte ca să fii primit în hora europeană, trebuie să joci după cum îți cântă păpușarii planetari, chiar dacă niscaiva erecții antiunioniste își doresc să interpreteze partituri naționalist-patriotice.
            Așa că, în substanța lor fiind respectate regulile de bază ale dictatului bruxelez, înclin să cred că pe oficialii europeni și transatlantici grozav îi mai amuză toată această agitație din ograda PSD-ului, care – cu sau fără Dragnea, cu sau fără restructurarea cabinetului în sensul dorit de Tudose – oricum va rămâne cel mai tare din a noastră politică în parcare și că pe sodomiții de pretutindeni nu se poate să nu-i bucure cazul de pedofilie, mai exact spurcata rețea pedofilă din Poliția română. Căci cum altminteri se poate explica repetata și, prin aceasta, monstruoasa toleranță a șefilor vizavi de faptele pedofilului Eugen Stan?
            Colac peste pupăză, taman acuma vine și UDMR-ul, formațiunea șantajistă și fără scrupule politice, cu revendicările ei autonomiste pe criterii etnice. Că, de, doar nu de pomană a susținut toate aberațiile legislative ale actualei coaliții – nu a fost cooptată la guvernare, dar ea întotdeauna este de partea celui mai tare întru atingerea obiectivelor antiromânești, anticonstituționale și antistatale.
            Cert este că toate aceste furtuni într-un pahar cu apă sau scandaluri legate de inversiuni politrucianiste, perversiuni polițienești și revendicări maghiaro-secuiești se vor stinge în curând, aidoma atâtor scandaluri din perioada postdecembristă (la urma urmei ele sunt nu numai sarea și piperul democrației noastre într-o ureche, ci și pâinea jurnaliștilor mereu dispuși să facă din țânțar armăsar) și că, potrivit spusei „Corb la corb nu-și scoate ochii”, oalele sparte ale destinului nostru capricios vor fi plătite tot de românii cu frică de Dumnezeu, nicidecum de nelegiuiții cu ștaif.

            Sighetu Marmației,                                                          George  PETROVAI

                13 ian. 2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu