Aplicația României la OECD e un lucru extraordinar de bun, și va crea prima ocazie de reformă reală a guvernului după aderarea la UE, al cărei efect s-a stins demult. Am avut ocazia, cooperînd ocazional cu OECD, să văd îndeaproape cum a mers la Letonia, și am foști studenți care lucrează în administrația prezidențială din Columbia, care m-au tot alimentat cu cereri generate tot de această ambiție. OECD, care e cea mai avansată instituție din lume – și cea mai bogată – în materie de indicatori de performanță administrativă, economică, etc, are un adevărat aparat metodologic prin care verifică gradul de raționalizare al unui guvern.
Nu pot pricepe cum de PSD a continuat această ambiție a guvernului Cioloș, plănuită de noi iarna trecută ca un stimulent, singurul, care să mai frîneze politizarea, să creeze noi oportunități pentru meritocrație și o administrație bazată pe date și profesionalism. Per total, e suprarealist cînd te gîndești că de zece ani încoace avem mii de derogări de la principiul meritului pentru funcții de conducere, oficiale, nu prin concursuri trucate, că dăm afară puținii manageri privați din sectorul public, și că a trebuit să ameninț pe Ioana Petrescu că merg în instanță ca să capăt pseudo studiul de impact la tăierea CAS (că veni vorba, și din cauza asta nu aveți din ce plăti pensii). Azi nu mai ai ce studii să ceri, că vezi că deciziile se iau peste noapte și se schimbă pînă la al doilea talk-show, deci clar nimeni nu are timp să fundamenteze vreo politică publică.
Stați voi să vedeți cîte acte vă cere OECD și cîte inspecții vin. Poate nu ați priceput, dar dacă vreți să intrați în club, trebuie să schimbați toate astea. Felicitări pentru curaj, și, da, e de datoria tuturor să pună umărul. Și beneficii vor fi, adesea am blestemat că pot plasa foști studenți români peste tot, numai la OECD nu, că nu suntem membri.
Sau poate nu mai aderăm? Că ne-am certat cu ungurii cum e mai stupid, adică nu de cîte ori a făcut Orban o prostie și aveam noi avantajul moral, ci cînd ne-am dat noi măsura de stupiditate și șovinism? Liceul teologic catolic din Tg Mureș trebuia demult aprobat, în țara în care o asemenea școală se aprobă de către stat, în alte țări asemenea tip de învățămînt e mult mai puțin constrîns. A călcat vreo lege un inspector școlar local, și acum e anchetat pentru abuz în serviciu? Vai, vai, nu știu nimic despre caz, dar tare mă tem că într-un oraș ca Tg Mureș (am scris eu totuși ”Transilvania subiectivă” acum cinsprezece ani) e posibil ca și consiliul local, și inspectorii, și judecătorii să fie împărțiți pe linii etnice și taberele partizane să fie în stare de război continuu. Pe scurt, rareori e obiectivitate la nivel local în asemenea situații, și de asta am păstrat noi un stat rezonabil de centralizat, ca ministerul central al Educației și autoritățile competente naționale să rezolve ele situația, să dea o acreditare valabilă în locul celei contestate, și dacă trebuie, și niște bani, că acolo unde e sămînțâ de conflict trebuie să plătești pentru pace, pacea etnică nu are preț și nu îți dai seama pînă nu o pierzi. Credeți-mă pe cuvînt dacă nu aveți imaginație, am mai scris eu și altele, ca ”Votanții lui Milosevic”, am trecut podul la Mitrovica prima în ziua în care s-a deschis și nu îl trecea nici un sîrb și nici un kosovar ca să îi întreb de ce nu – am cercetat problemele astea. Suntem norocoși că avem pace, mai ales cu unul ca Viktor Orban care suflă în foc, și nu mai turnați benzină, fraților.
Ne trebuie OECD și calm în Transilvania. Hai să mai mergem și înainte, nu să stricăm ce avem și ce putem căpăta singuri, ca proștii. Da, acesta ar fi fost un titlu mai potrivit pentru textul de față și cam toată isteria românească din acest an, cînd numai dacă te rezumi la citit statistici mai crezi că țara are vreun viitor. Singuri, ca proștii. E un slogan mai cuprinzător ca noaptea, ca hoții, și explică mai toată România publică de azi.
Autor: Alina Mungiu Pippidi
Sursa: România curată
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu