Tir intens de acuzaţii între Kovesi şi procurorii revocați. Țuluș, legaturi periculoase

Scandalul revocării procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga Moraru din DNA este departe de a se fi stins. Pe de o parte, apar informaţii noi despre motivele revocării celor doi procurori, unii dintre cei mai vechi şi mai performanți ai Direcției Anticorupţie. Pe de altă parte, chiar șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a ținut să facă precizări referitoare la acuzațiile ce i s-au adus în ultima vreme.

Potrivit unor răspunsuri oficiale de la DNA şi PG, omul de afaceri Mihai Rotaru – căruia procurorul Doru Ţuluş şi soţia lui, Claudia Roşu, i-au cesionat drepturile de creanţă asupra unor restanţe salariale – nu a mai cerut banii de la stat. Practic, Rotaru a dat familiei Ţuluş 56.000 de euro, reprezentând 70 la sută din banii care le reveneau acestora, dar nu şi-a mai recuperat creanţele de la stat. Ulterior, procurorul i-a clasat o plângere penală. Rotaru este acum anchetat de DNA în două dosare penale privind despăgubiri ilegale de zeci de milioane de euro de la ANRP, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Noutăţile privindu-l pe procurorul Ţuluş nu se opresc aici. Soţia lui, ex-procuroarea DNA, Claudia Roşu, admite că un alt om de afaceri, Marin Ciupitu, i-ar fi pus în legătură cu Mihai Rotaru. În iunie 2017, Ciupitu a fost plasat sub control judiciar într-un dosar DNA privind neplata unor taxe vamale.

La rândul ei, procuroarea Iorga Moraru ar fi antedatat un denunţ al fostului tenismen Dinu Pescariu ceea ce i-a adus acestuia exonerarea de răspundere penală în dosarul Microsoft, în detrimentul altui om de afaceri denunţător. Potrivit legii, prima persoană – care aduce la cunoştiinţă procurorului informaţii despre fapte penale de care acesta nu ştie – beneficiază de exonerarea de răspundere penală. Prin urmare, este important cine e primul denunţător.

Denunţul lui Pescariu ar fi vizat-o pe Liliana Călin, fostă Bogdan, considerată de către presa de cancan apropiată de fostul premier Emil Boc. Soţul Lilianei Călin a fost Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF pe vremea guvernării PDL şi membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor). În noiembrie 2014, Dragoş Bogdan a fost arestat în primul dosar cu retrocedări ilegale, împreună cu alţi membri ai Comisiei, printre care şi Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, amica Elenei Udrea.

Cei doi procurori revocaţi, Ţuluş şi Iorga Moraru, sunt suspectaţi că ar fi făcut înregistrările cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, difuzate de RTV, televiziunea fugarului Sebastian Ghiţă. Cei doi sunt consideraţi a fi apropiați ai fostului şef al DNA Daniel Morar, aflat în conflict cu Kovesi, după ce – în calitate de judecător CCR – Morar ar fi pus umărul la demolarea temutului binom SRI-DNA.

Pentru că referirile la dosarele ANRP devin recurente, trebuie precizat că dosarele cu retrocedări ilegale, considerate “jaful regimului Băsescu” au fost instrumentate de DNA abia în mandatul lui Kovesi. Şi atunci doar pe finalul de mandat al lui Traian Băsescu şi mai ales după ce acesta a plecat de la Cotroceni.

Pe de altă parte, procuroarea Mihaela Iorga Moraru lansează acuzaţii grave la adresa şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Moraru lasă se înţeleagă că revocarea ei ar fi putut avea legătură cu dosarul CNADNR, care priveşte şi autostrada surpată Sibiu-Orăştie şi în care apare şi numele fostului soţ al şefei DNA, Eduard Kovesi.

Suspiciuni asupra procurorului Ţuluş

 

Situaţia se complică pentru procurorul Doru Ţuluş revocat din DNA. Omul de afaceri Mihai Rotaru – căruia el şi soţia lui, Claudia Roşu, de asemenea fost procuror DNA, i-au cesionat în 2012 drepturile de creanţă asupra restanţelor salariale – nu a mai solicitat banii de la stat. Rotaru a dat familiei Ţuluş 56.000 de euro. Sumele apar chiar în declaraţiile de avere din 2012 ale celor 2 procurori. Ulterior, omul de afaceri Mihai Rotaru a fost anchetat de procurorul Ţuluş într-o plângere penală făcută de Adrian Mititelu. Plângerea a fost închisă de procurorul Ţuluş.

În 2009-2010, magistraţii au avut de recuperat drepturi salariale restante rezultate din mai multe sporuri câştigate în instanţă. Ministerul Public, adică Parchetul general, a făcut plăţile, însă eşalonat, timp de mai mulţi ani. Potrivit unor surse din anturajul celor doi procurori, Doru Ţuluş a avut nevoie de bani întrucât se recăsătorise şi trecuse printr-un proces de partaj. Aşa că a vândut drepturile de creanţă asupra restanţelor salariale. A obţinut 70 la sută din suma care îi revenea, dar a avut avantajul de a lua toţi banii o dată.

Problema e că omul de afaceri nu a mai solicitat ulterior banii de la stat. Biroul de presă al Parchetului general a comunicat României Curate că Mihai Rotaru nu figurează în evidenţele Direcţiei Economice ca solicitant al unor restanţe salariale în numele unor procurori şi ne-a îndreptat spre DNA cu precizarea că şi Direcţia Anticorupţie este ordonator de credite.

“Persoana la care faceţi referire nu a solicitat niciodată Direcţiei Naţionale Anticorupţie remiterea unor sume de bani, în condiţiile menţionate de dvs. în cerere”, a răspus şi biroul de presă al DNA la întrebarea României Curate:

“Dacă şi când Mihai Rotaru – cesionarul drepturilor de creanţă pentru restanţele salariale ale procurorilor ex – DNA Doru Ţuluş şi Claudia Roşu – a solicitat plata restanţelor salariale aferente celor doi procurori DNA?”

De ce nu a mai solicitat Rotaru banii de la stat

Motivele pentru care Rotaru nu a mai solicitat banii şi, practic, le-a dat soţilor Ţuluş suma de 56.000 de euro rămân necunoscute. Rotaru nu a putut fi contactat, deşi am încercat acest lucru prin intermediul avocatului său.

Rotaru, anchetat de Ţuluş

Rotaru a fost anchetat apoi de procurorul Ţuluş. În 2014, când procurorul Petre Nariţa s-a pensionat, Doru Ţuluş i-a preluat dosarele. Printre ele era şi o plângere a lui Adrian Mititelu de la Universitatea Craiova împotriva omului de afaceri Mihai Rotaru, acţionar la echipa de fotbal a Primăriei conduse pe atunci de Olguţa Vasilescu. Potrivit procurorului Ţuluş, plângerea viza un aspect minor, un blat la un meci de fotbal cu Chimia Râmnicu Vâlcea. Plângerea a fost închisă, iar clasarea ar fi fost confirmată de adjunctul lui Kovesi, procurorul Nistor Călin şi apoi de instanţă.

Omul de afaceri Mihai Rotaru a fost reţinut apoi într-un dosar al DNA

În noiembrie 2015, Rotaru a fost reţinut într-un dosar DNA privind despăgubiri ilegale acordate de ANRP. Cunoscut samsar de drepturi litigioase, Mihai Rotaru a fost trimis în judecată în iulie anul trecut, alături de fostul lider al PDL Ioan Oltean. Rotaru e acuzat că a cumpărat cu 750.000 de euro drepturile litigioase asupra unui teren din Piteşti şi a obţinut o despăgubire de peste 21 milioane de euro. Dosarul a fost restituit de instanţă şi acum se află din nou la DNA.

În februarie 2017, Mihai Rotaru şi sora lui Diana le Bomin au fost puşi sub acuzare într-un nou dosar legat de despăgubiri primite pentru terenuri în Bistriţa. Prejudiciul se ridică la peste 17 milioane de euro.

Legături cu un inculpat

Noutăţile privindu-l pe procurorul Ţuluş nu se opresc aici. Potrivit unor surse judiciare, familia Ţuluş ar fi în relaţii amicale cu Marin Ciupitu, un alt om de afaceri, care i-ar fi pus în legătură cu Mihai Rotaru. În iunie 2017, Ciupitu a fost plasat sub control judiciar într-un nou dosar DNA privind neplata unor taxe vamale. Vezi aici detalii.

Ce spune procurorul Doru Ţuluş

Contactat de România Curată, magistratul a spus că nu ştie dacă Rotaru nu a mai cerut banii de la stat. “Creanţele au ieşit din patrimoniul nostru la data vânzării ca orice bun înstrăinat. Dacă e aşa înseamnă că statul a rămas cu banii. Nu ştiu ce a avut Rotaru în cap. Nu cred că a vrut să aibă pe cineva la mână, era imposibil acest lucru. Eu l-am informat pe şeful DNA de atunci, Daniel Morar şi am făcut adresă la contabilitate cu contractele anexate”, a declarat procurorul Doru Ţuluş pentru România Curată. El a admis că îl ştie pe omul de afaceri Marin Ciupitu, plasat recent sub control judiciar.

Soţia lui, ex-procuroarea DNA, Claudia Roşu, a declarat pentru România Curată că îl ştie pe omul de afaceri Marin Ciupitu. “Fiind din mediul privat, l-am rugat să ne recomande o firmă sau persoană care să cumpere drepturile salariale restante cu 70 la sută din valoare. L-a găsit pe Rotaru după vreo 2 luni. Am verificat să nu aibă dosare la DNA şi nu avea. Ne-am întâlnit direct la notar, am semnat actele şi atât. Nu ştiu dacă am schimbat câteva vorbe”, a declarat procuroarea Claudia Roşu.

“Dacă eu vând acum un apartament şi peste 10 ani aflu că acel cumpărator a devenit terorist, ce vină am eu!?”, a completat şi procurorul Ţuluş.

Procuroarea Moraru, acuzaţii grave la adresa şefei DNA

Mihaela Iorga Moraru, revocată şi ea din DNA, a declarat la Antena 3 că au existat presiuni în interiorul Direcţiei anticorupţie pentru ca în dosarul CNADNR să existe o anumită linie de anchetă. Iorga Moraru instrumenta dosarul CNADNR, care priveşte şi surparea autostrăzii Sibiu-Orăştie. În acest caz apare şi numele lui Eduard Kovesi, fostul soţ al şefei DNA. Firma lui Eduard Kovesi, Led Communications, a livrat constructorului italian, Salini Impregilo, pământ de umplutură şi balastru.

Două linii de anchetă

Pe de o parte, constructorul italian dă vina pe fosta conducera a CNADNR pentru surparea autostrăzii. Italienii susţin că graba impusă de conducerea din 2014 a Companiei de autostrazi a dus la problemele ulterioare. În 10 luni de la inaugurare, autostrada a crăpat şi s-a surpat. CNADNR ar fi impus urgentarea finalizării autostrăzii în detrimentul calităţii pentru ca premierul de atunci, Victor Ponta, candidat la alegerile prezidenţiale din acel an, să se poată fotografia la inaugurare şi să bifeze astfel un succes al guvernării sale. Constructorul italian a dat statul în judecată la Curtea de arbitraj de la Paris şi a câştigat 20 de milioane de euro printr-o sentinţă parţială. Vezi aici.

Pe de altă parte, există rapoarte ale consultantului de şantier potrivit cărora constructorul ar fi greşit la construcţia terasamentului autostrăzii surpate. Potrivit unor martori din dosar, citaţi de EVZ, firmele care au livrat materiale de construcţie pentru autostradă ar fi vândut materie primă de proastă calitate sau neconforme. De exemplu, a explicat un martor citat de EVZ, s-ar fi livrat balastru de 40, nu de 80, aşa cum ar fi trebuit.

Acuză presiuni

Procuroarea Moraru lasă acum să se înţeleagă că actuala conducerea a DNA ar fi făcut presiuni asupra ei astfel încât să ducă ancheta doar în prima direcţie, adică a inculpării exclusiv a fostei conduceri a CNADNR şi exonerării firmelor care au livrat materiale de construcţie pentru autostradă, printre care şi compania fostului soţ al șefei DNA, Eduard Kovesi. Procuroarea pune controlul efectuat de conducere asupra activităţii ei (şi care a dus la revocarea din DNA) pe seama acestui dosar, în care apare şi Eduard Kovesi.

“Este un mare semn de întrebare pentru mine. Faptul că s-a dispus acest control strict din cauza activităţii mele, dacă acest lucru s-a întâmplat, ceea ce mă îndoiesc. La un moment dat eu aveam activitate cât o jumătate de secție, nu poţi să compari un procuror cu 180 de dosare în lucru, cu unul cu 30 de dosare în lucru şi nici complexitatea cazurilor instrumentate de mine.

Ce a determinat-o pe dânsa (pe Kovesi – n.r.) să-şi schimbe părerea despre mine nu ştiu, dar pot să bănuiesc că atitudinea mea faţă de anumite dosare. Sunt dosare sensibile, dosare în care un cuvânt spus altfel de mine poate schimba în totalitate cursul dosarului şi îl poate afecta la Curtea de Arbitraj.

Nu ştiu dacă are legătură sau nu are legătură, dar este posbil. Pot să văd spun că eu am făcut totul ca la carte în acest dosar.

Ştiu că au existat nemulţumiri că lucrurile nu s-au mişcat într-o direcţie sau în alta. Cert este că a-ţi asuma răspunderea într-un astfel de dosar sau să spun că cei de la CNADNR sunt vinovaţi le reteza acestora orice şansă la Curtea de Arbitraj”, a declarat procuroarea Iorga Moraru la Antena 3.

Dosar vechi, nefinalizat

Dosarul CNADNR este pe rolul DNA din 2012 şi o priveşte şi pe fosta şefă a Companiei de autostrăzi, Daniela Drăghia. În acest caz a fost pus sub acuzare şi şeful CNADNR din 2014, Narcis Neaga. Deşi are mai bine de 5 ani, dosarul este încă nefinalizat.

Cum răspunde şefa DNA acestor acuzaţii

Laura Codruţa Kovesi a răspuns acestor acuzaţii într-un interviu acordat jurnalistei Ioana Ene Dogoiu de la ziare.com.

“Jurnalist: Aţi încercat să-l protejaţi pe fostul dvs. soţ de ancheta penală în cazul autostrăzii surpate?

Kovesi: Nu mai vorbesc cu fostul soţ din ziua divorţului. Sunt 10 ani de atunci. Nu ştiu să vă răspund despre ce face sau nu.

Jurnalist: Întrebarea era dacă aţi încercat să-l protejaţi de anchetă?

Kovesi: Nu. Nu protejez pe nimeni niciodată, nu am nicio legatură cu fostul soţ, nu ştiu ce se întâmplă cu el.

Jurnalist: Ştiaţi să fie menţionat în dosarul autostrăzii, instrumentat de dna Moraru Iorga?

Kovesi: Nu cunosc aceste lucruri, nu mă interesează cine este investigat. Iniţial, acel dosar a fost la o doamnă procuror care a început investigaţiile, a ieşit apoi la pensie, dosarul a fost repartizat dnei Iorga, care a continuat activităţile în dosar, a dispus măsuri preventive, a dispus anumite activităţi necesare pentru a strânge probe, dosarul este repartizat acum altui coleg şi se lucreaza ritmic în el.

Jurnalist: Face parte dintre acele dosare care stagnează?

Kovesi: Nu, dar vorbim despre construcții de autostrăzi, sunt necesare expertize tehnice, e un volum mai mare de activități care trebuie făcut. Complexitatea dosarului a făcut sa nu poată fi soluționat in 6 sau 8 luni ca alte dosare. Dar dacă cineva are suspiciuni cu privire la felul în care se desfășoară ancheta, se poate face plângere la Inspecția judiciara”,  este o parte din interviul acordat de şefa DNA pentru ziare.com şi pe care îl puteţi citi în întregime aici.

Ce i-a imputat conducerea DNA procuroarei Iorga Moraru

“La data de 29 iunie 2017, procurorul şef al DNA a transmis Secţiei de procurori a CSM cererea de avizare a revocării din funcţia de procuror al DNA a doamnei Moraru Iorga Mihaiela, pentru faptul că nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului şef al Secţiei din care făcea parte. Neprezentarea denunţului a avut drept consecinţă imposibilitatea aplicării unor dispoziţii procesual penale în raport cu persoane cercetate”, a precizat biroul de presă al DNA.

L-ar fi favorizat pe Dinu Pescariu

Potrivit unor surse coroborate din interiorul DNA şi din rândul avocaţilor, procuroarei Moraru i se reproşează că ar fi antedatat un denunţ primit de la fostul tenismen Dinu Pescariu, ceea ce ar fi condus la exonerarea lui de răspundere penală în cazul Microsoft.

Ar fi vorba de un denunţ privind-o pe cea considerată de presa de scandal amanta lui Boc

Denunţul lui Pescariu ar fi vizat-o pe Liliana Călin, fostă Bogdan, considerată de către presa de cancan apropiată de fostul premier Emil Boc. Soţul Lilianei Călin a fost Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF pe vremea guvernării PDL şi membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor). În noiembrie 2014, Dragoş Bogdan a fost arestat în primul dosar cu retrocedări ilegale, împreună cu alţi membri ai Comisiei, printre care şi Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, amica Elenei Udrea.

Cine a denunţat primul?

Faptul că procuroarea Iorga Moraru ar fi antedatat denuţul lui Pescariu l-ar fi afectat pe un alt om de afaceri denunţător în sensul că Pescariu a beneficiat de exonerarea de răspundere în locul lui. Potrivit legii, dacă o persoană denunţă procurorului fapte despre care acesta nu are deja cunoştiinţă poate beneficia de exonerare. Este important aşadar cine denunţă primul.

Abia după ce cazul a fost luat de la procuroarea Moraru, ancheta în dosarele Microsoft II şi III a prins viteză, iar Dinu Pescariu, dar şi Claudiu Florică au fost puşi sub acuzare. Vezi aici şi aici.

De ce abia acum au apărut aceste reproşuri la adresa celor doi procurori

Potrivit şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, conducerea DNA ar fi aflat de problemele care au condus la revocarea celor doi procurori Ţuluş şi Iorga Moraru după controlul efectuat în martie acest an.

Cei doi procurori revocaţi sunt bănuţi că ar fi făcut înregistrările cu şefa DNA

Foştii procurori DNA Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga Moraru sunt suspectaţi şi că ar fi făcut înregistrările cu Kovesi difuzate de Rtv, televiziunea fugarului Sebastian Ghiţă.

Ei au sesizat Inspecţia judiciară a CSM cu privire la şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, adjunctul ei, Marius Iacob şi şeful Secţiei a I-a, Gheorghe Popovici, după ce aceştia din urmă i-au citat ca martori într-un dosar penal de scurgere de informaţii.

Cazul este instrumentat de procurorii Gheorghe Popovici şi Marius Iacob şi a fost deschis după ce RTV a difuzat înregistrările cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Procurorii Popovici şi Iacob le-au cerut colegilor lor de la Secţia a II-a, Ţuluş şi Moraru, să se supună detectorului de minciuni, fiind suspectaţi că ar fi făcut înregistrările cu Kovesi.

Procurorul Ţuluş a declarat la începutul scandalului pentru România Curată:

„Nu am făcut eu înregistrările şi nu aş face nicodată aşa ceva pentru că nu mi se pare un lucru corect”, a declarat procurorul Doru Ţuluş pentru România Curată. Vezi aici mai multe.

Oamenii lui Morar

Cei doi procurori revocaţi sunt consideraţi oamenii fosului şef DNA Daniel Morar, acum judecător la CCR. Între actuala conducere a DNA şi Daniel Morar este un conflict mocnit ca urmare a unor decizii CCR care au afectat activitatea DNA. De exemplu, Morar a fost judecător raportor, adică a redactat decizia Curţii prin care a fost spart binomul SRI-DNA, un tandem eficient potrivit unora, abuziv potrivit altora.

Ce dosare a făcut procurorul Doru Ţuluş

Magistratul a instrumentat dosare finalizate cu condamnări grele precum cazul Transferurilor, cu greii din fotbal, Miron Mitrea, Maricel Păcurariu de la Realitatea tv sau fostul primar din Baia Mare, Cristian Anghel.

Ţuluş i-a trimis în judecată pe fostul consilier prezidenţial al lui Klaus Iohannis, George Scutaru, fostul ministru de Interne Cristian David şi fostul lider PNL, Dan Motreanu. Acum, Ţuluş îl ancheta pe şeful CJ Ilfov, Marian Petrache. A dat şi un rateu recent când i-a trimis în judecată pe foştii deputaţi Nicolae Păun şi Mădălin Voicu şi fostul şef al Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu. Dosarul a fost retrimis la DNA de Instanţa supremă pentru neregularităţi.

Ca şef de secţie a confirmat toate dosarele grele finalizate cu condamări precum Adrian Năstase, Relu Fenechiu şi Dan Voiculescu.

Amic cu Morar

Relaţia lui de amiciţie a procurorului Doru Ţuluş cu fostul şef al DNA, Daniel Morar, este de notorietate. Se cunosc de la Cluj din 1993. Morar l-a adus la DNA Bucureşti ca şef al Secţiei a II–a.

Acum, Ţuluş era suspectat de colegii lui că i-ar fi livrat informaţii din DNA lui Daniel Morar, ajuns judecător la CCR. Morar a fost judecător raportor în cazul deciziei care a spart binomul SRI-DNA.

Şi Chiuariu a cerut revocarea lui Ţuluş

În 2007, fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu – ulterior condamnat la 3 ani şi jumătate cu suspendare în dosarul Poşta Română, caz instrumentat chiar de procurorul Ţuluş – a cerut revocarea acestuia din funcţia de şef de secţie a DNA. Procurorul a fost apărat la CSM de ambasadorii unor state partenere, iar Consiliul nu a dat curs solicitării ministrului.

Acum, după 10 ani, la solicitarea şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, secţia pentru procurori a CSM a avizat cererea, iar Ţuluş a fost revocat din DNA. Acum este procuror la Secţia Resurse umane a Parchetului general.

Ce dosare a instrumentat procuroarea Moraru

Mihaela Iorga Moraru a instrumentat dosarul Microsoft, însă a trimis în judecată doar primul lot cu Dorin Cocoş, fost soţ al Elenei Udrea, Gheorghe Ştefan zis Pinalti, fost lider PDL şi primar în Piatra Neamţ , omul de afaceri Dumitru Nicolae zis Nicu Niro şi fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabi Sandu.

Deşi a cerut încă din septembrie 2014 încuviințarea urmăririi penale a 8 foști miniştri printre care Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, restul dosarului a întârziat. În plus, procuroarea Moraru nu i-a pus sub acuzare pe celebrii denunţători Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, aceştia fiind învinuiţi abia după cazul a fost luat de la ea.

Magistratul Iorga Moraru a semnat şi rechizitoriile fostului premier Adrian Năstase în cazurile Zambaccian şi Trofeul Calității. Acum lucra în dosarul fostul șef PDL al CNAS, Lucian Duță.

Dosarele ANRP, ţinute la sertar pe vremea lui Morar

Întrucât referirile la ANRP sunt recurente, trebuie precizat că dosarele cu retrocedări ilegale, considerate “jaful regimului Băsescu” au fost instrumentate de DNA abia în mandatul lui Kovesi, pe finalul de mandat al lui Traian Băsescu şi mai ales după ce acesta a plecat de la Cotroceni.

Autor: Alex COSTACHE

Sursa: România Curată