Implicarea lor politică, asocierea cu neoliberalismul occidental le-a adus și porecla de „intelectualii lui Băsescu”, pe vremea fostului președinte al României.Istoricul Alex Mihai Stoenescu afirmă însă că acești trei intelectuali fac parte dintr-un „curent antinaționalist finanțat de Soroș și de unele organisme occidentale”.„Așa cum ți-am spus, este vorba de un curent negativist antinaționalist finanțat de Soros și de unele organisme occidentale în toate țările din Balcani. Unele au respins oficial curentul.
Academia bulgară, de exemplu, a afirmat clar că nu va renunța la Istoria materialistă. Scopul curentului este de a elimina „naționalismul”, pe care îl consideră peiorativ o formă de extremism, deoarece întreține tensiunile etnice și poate exploda în conflicte într-o zonă care trebuie să fie o piață liniștită”, a spus autorul Patimilor Sfântului Toma D’Aquino.
Stoenescu afirmă că acest curent, căruia îi aparțin cei trei mari intelectuali, urmărește înlocuirea identității naționale:
„La noi au fost mai multe etape: în prima fază, a fost o revendicare anticomunistă, confundând voit cultura română din perioada comunistă cu propaganda comunistă pentru a acredita ideea „deșertului cultural” pe care urmează să-l umple ei cu idei democratice; apoi a fost reacția la atacurile la persoană și antisemite ale curentului ultranaționalist al lui Vadim, prelungire a propagandei ceaușiste, reacție care s-a extins până în mandatul lui Traian Băsescu, pe care l-a avantajat o imagine de anticomunist, antinaționalist; apoi a fost spaima din 2000, când Vadim a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale; în sfârșit, principala acțiune a fost îndreptată înspre integrarea în Uniunea Europeană, folosindu-se de orice fals despre istoria și cultura românilor, pentru a contracara o „mentalitate orientală”, inadecvată viziunilor occidentale, pentru a modifica identitatea națională în ceva care ar trebui să fie o identitate europeană, de fapt occidentală”.
În ceea ce privește Grupul de Dialog Social (GDS), organizație care i-a reunit pe cei trei intelectuali, dar și pe alți exponenți ai curentului progresist, Alex Mihai Stoenescu dezvăluie impresia deplorabilă pe care membrii GDS i-au făcut-o generalului locotenent Neculai Bălan, fost atașat militar român la Washington și unul dintre cei mai erudiți ofițeri ai Armatei Române.
„În ce privește relația cu acele personalități, voi completa cu două situații. În 1998 l-am cunoscut pe domnul Patapievici la sediul Grupului pentru Dialog Social (GDS). Mi-a cerut o întâlnire, în care m-a rugat să-i explic cumva, de la intelectual la intelectual, care este mentalitatea ofițerilor din Armată, în ce măsură ei înțeleg transformarea din anii postdecembriști și dacă o mentalitate reziduală comunistă poate conduce la o „lovitură”. I-am expus pe larg, mai bine de o oră, întreaga evoluție a mentalității militare, așa cum o observasem eu cel mai bine din interior.
Totodată, i-am vorbit clar despre valori pe care nu are voie să le ignore (tocmai declarase la televiziune că „ofițerii sunt niște idioți” și că patriotismul lui nu poate fi contestat pentru că, în caz de pericol, va fi primul care va lua arma să apere România; o dovadă de naivitate: până ia el arma, războiul e deja pierdut). Am convenit să aduc câțiva ofițeri la o întâlnire GDS. Am ales câțiva militari intelectuali cu lecturi, cu stăpânirea a două limbi străine, cu viziuni realiste asupra mersului omenirii.
Generalul Bălan (ulterior a fost trimis atașat militar la Washington) le-a povestit cum a trăit revoluția și a răspuns impecabil, chiar foarte jovial, la toate întrebările. Parcă a vorbit în fața unor momâi spălate pe creier. Era un grup fantast, ideologizat și politizat până la orbire, care se declara intelectual. Singurul lucid de acolo mi s-a părut domnul Filipescu, disident autentic. La plecare, Bălan, foarte încurcat, mi-a spus: ‘Dacă asta este intelectualitatea română care va democratiza România și ne va duce în Europa, e vai de capul nostru!’”, a continuat Stoenescu dialogul cu avocatul Marian Nazat.
Alex Mihai Stoenescu este un istoric român, născut la 2 octombrie 1953, la București, autor a numeroase volume istorice, dintre care seria de succes: “Istoria loviturilor de stat din România”, dar și “Armata, mareșalul și evreii”. Volumul de beletristică, “Patimile sfântului Tommaso D’Aquino,” a primit premiul Academiei în 1995.
La 19 ani a absolvit facultatea de Istorie a Universității București, iar apoi Facultatea de Utilaj Tehnologic.
În 1992 a fost consilier de presă al Ministrului Apărării Naționale, șeful Biroului de Informare Internațională al MApN. În 1997 a fost subsecretar de stat în Guvern, în cadrul Departamentului de Relații Publice al Armatei.
Autor: Andrei Nicolae
Sursa: Active News
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu