Prinsă între Donald Trump şi Vladimir Putin, Europa nu are altă alegere decât să se afirme. Peste câteva zile, republicanul va fi învestit preşedinte al SUA şi deja este perceput ca factor major de instabilitate.
Pentru proiectul european, anul care s-a încheiat a fost „annus horribilis”. De la Brexit la distrugerea Alepului, planurile lui Vladimir Putin au evidenţiat neputinţa europenilor în plan mondial. De la înfrângerea premierului italian, Matteo Renzi, la alianţa ruso-turcă la porţile Europei, totul a alimentat criza pe care o traversează Uniunea Europeană. O criză pe care alegerea americană o va proiecta curând. Pentru Europa este clar că anul 2017 va fi anul imenselor provocări.
Alegerea lui Donald Trump la preşedinţia SUA nu este doar rezultatul unei revolte populiste crescânde contra mondializării, dar anunţă şi sfârşitul Pax Americana, acea ordine internaţională caracterizată prin liber-schimb şi securitate comună, pe care America şi aliaţii săi au instalat-o după Al Doilea Război Mondial. Această ordine mondială sub conducerea americană a produs 70 de ani de prosperitate.
Virajul izolaţionist al Americii şi continuarea intereselor sale strict naţionale riscă să ducă la la un moment dat la un conflict mondial, arată cunoscutul economist Nouriel Roubini. Fără a lua în considerare perspectiva unei dezangajări americane din Europa. UE şi Zona Euro apar deja în stare de dezintegrare, aşa cum s-a evidenţiat după votul britanic din iunie asupra Brexitului şi după eşecul referendumului din Italia din decembrie pri-vind mai multe reforme constituţionale.
În 2017, partidele populiste anti-europene de extremă dreapta, ca şi cele de extremă stângă, ar putea accede la Putere în Franţa şi în Italia şi, posibil, şi în alte ţări din Europa.
Asistăm la emergenţa unui puzzle multipolar şi complex, nimic nu seamănă cu ceea ce s-a putut imagina când a căzut Zidul Berlinului. Donald Trump apare deja ca preşedintele american cel mai rusofil din toate timpurile. Economia ame-ricană este, în prezent, prea dependentă de locomotiva chineză pentru a risca debutul unui război comercial.
În absenţa unui angajament activ al SUA în Europa, este de aşteptat ca o Rusie revanşardă şi agresivă să se aventureze asupra continentului. Rusia sfidează deja America şi UE pe teritoriile Ucrainei, Siriei, în ţările baltice, ca şi în Balcani, şi ar putea profita de o prăbuşire a Uniunii pentru a-şi reafirma influenţa asupra statelor din fostul bloc sovietic şi susţine activ mişcările pro-ruse în Europa.
Potrivit lui Roubini, dacă Europa va vedea cum dispare treptat umbrela securitară americană, nimeni nu s-ar bucura mai mult decât Putin. Nimeni nu va coborî în arenă pentru salvarea Europei. Pentru continentul european, noua conjunctură reprezintă o provocare majoră. Relaţia transatlantică, cu suişurile şi coborârile ei, până acum nu a fost pusă sub semnul întrebării, titrează România Liberă.
Pentru UE, relaţia cu SUA este existenţială, în termeni de comunitate de valori, de sistem politic, de alianţe militare şi di-plomatice ca şi de schimburi economice. Or, ceea ce îi rezervă Administraţia Trump este o problemă ca-pitală.
Singurul răspuns posibil în acest stadiu este unitatea, aşa cum subliniază analişti, politicieni şi oameni de afaceri. Europenii trebuie să facă bloc, pentru că în pofida diviziunilor lor asupra multiplelor subiecte, interesele statelor membre în relaţia transatlantică converg. În ultima perioadă, Europa unită a marcat puncte în mai multe contencioase cu SUA, în special faţă de giganţii americani ai tehnologiei şi pe terenul fiscalităţii.
Europa trebuie să relanseze foarte serios reflexia asupra securităţii şi apărării sale. Asupra acestui punct, Trump este clar: consideră că SUA nu mai trebuie să plătească pentru apărarea aliaţilor. Realismul va determina probabil nuanţarea unora dintre poziţiile sale, dar este vorba de filosofia sa fundamentală. Autonomia strategică a Europei se impune, indiferent care ar fi preşedintele SUA, declara ministrul francez al Apărării susţinând obiectivul unei structuri „permanente pentru planificarea mai bună şi realizarea operaţiunilor civile şi militare ale UE”. În faţa „America First”, UE trebuie să joace cartea „Europa First”.
NapocaNews
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu