duminică, 19 noiembrie 2017

La şedinţa Ligii a citit poetul Gelu Dragoş şi s-a lansat revista „Freamăt”




Sâmbătă, 18 noiembrie 2017, la Biblioteca Judeţeană Maramureş a avut loc şedinţa Ligii Scriitorilor Maramureş. A citit poezie şi proză scurtă poetul şi jurnalistul Gelu Dragoş. Au fost prezenţi în jur de 20 membri ai Ligii Scriitorilor, filiala Maramureş.
A fost felicitat, cu ocazia împlinirii celor 74 de ani, scriitorul Tomas Gross Rocneanu, iar scriitorul Ioan M. Lazăr, nepotul lui Ilie Lazăr, ne-a reamintit că se apropie 1 Decembrie, Ziua Naţională a României şi a oferit cartea „Poezii de ieri şi azi”.
A fost prezent şi domnul vicepreşedinte al Ligii Scriitorilor Români, dr. Mihai Ganea, care a înregistrat audio, pentru Radio TV România „Unirea” din Austria pe mai mulţi colegi, printre care Aurelia Oancă, Elena Borcuti, Dragomir Ignat, Mariana Popan, ş.a.
Cei prezenţi au apreciat poeziile lui Gelu Dragoş, considerând că este o persoană sensibilă, valoroasă şi cu o inimă mare, dovadă fiind şi faptul că editorialul din revista „Freamăt” a LSR Maramureş, anul III, nr.6 (7) – octombrie 2017 îi aparţine şi se intitulează „Doar câteva cuvinte...”. Spune acolo că „... filiala a fost constituită de către criticul Virginia Paraschiv, scriitorul dr. Mihai Ganea şi alţi zece scriitori, astăzi numărul celor care vin şi citesc la Ligă trece cu bine de douăzeci de persoane, uneori la evenimente literare sala fiind arhiplină fiindcă se citeşte poezie adevărată şi arta este pentru sufletele noastre.”

La final vă propunem o poezie semnată de Gelu Dragoş:

E târziu

Înserarea coboară, coboară
Cu o nemaiîntâlnită uşurinţă;
Of, cât de greu îmi e sufletul 
Căci ştiu, fiecare faptă a mea
Osândită va fi, asemeni înjurăturilor;
Vai, cât de frig îmi poate fi -
Doar Tu Doamne poţi şti!
Lumea miroase a păcat înmolit
Parcă ar fi morga spitalului părăsit!
Se topesc sentimente şi cuvinte dispar
De parcă ar fi erupt vulcanul Taal,
Nu-mi mai găsesc liniştea şi starea
Mă sfrijesc, mă-mbolnăvesc ca marea
Am mai pierdut din trup o celulă, două...
Ce-i pasă însă lumii de astă poveste nouă?!


                                                                Cristian L.





























Fotografia zilei - Actriţa Pamela ANDERSON


vineri, 17 noiembrie 2017

Un proiect de 3,5 milioane de lei a fost semnat la Dragomirești, pe PNDL


 Un proiect de peste 3,5 milioane a fost semnat, zilele trecute, în comuna Dragomirești, în cadrul ședinței de Consiliu Local. La acest moment extrem de important pentru comunitate a fost prezent și președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea. Obiectul contractului îl constituie alocarea unei finanțări din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), în sumă totală de 3.547.032,00 lei pentru realizarea obiectivului de investiții ”Suplimentare sursă de alimentară cu apă la sistemul de alimentare cu apă existent, extindere rețea de alimentare cu apă în orașul Dragomirești, județul Maramureș”. Contractul a fost semnat în baza Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene nr. 3680/2017 privind aprobarea listei obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea Programului național de dezvoltare locală, pentru județul Maramureș, în perioada 2017 – 2020, cu modificările și completările ulterioare.Valoarea totală a investiției este de 3.742.401,00 lei, iar cheltuielile aferente contribuției de la bugetul de stat sunt cele prevăzute în O.U.G. nr. 28/2013, aprobată prin Legea 89/2015 și în Normele Metodologice. Pe lângă acest proiect care a fost deja semnat, în Dragomirești se așteaptă semnarea unui noi proiect pentru extindere canalizare, în sumă de aproximativ nouă milioane de lei.
Vasile Țiplea, primar Dragomirești: ”Pentru prima dată în 17 ani un președinte de Consiliu Județean participă la o ședință de Consiliu Local”
Prezența președintelui Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, la ședința Consiliului Local al orașul Dragomirești a fost catalogată ca ”o vizită istorică” de primarul orașului Dragomirești, Vasile Țiplea. ”A fost o ședință extraordinară de Consiliu Local la care, cu puține excepții, au participat majoritatea aleșilor locali, dar și preoții din sat. Pot spune că a fost o vizită de lucru foarte utilă, pe parcursul mai multor ore discutând despre proiectele orașului, despre modificările la Codului Fiscal, despre finanțările care le-am primit sau cele pe care urmează să le primim. Și pot spune că a fost o vizită istorică, deoarece este pentru prima dată, în 17 ani, când un președinte de Consiliu Județean participă la o ședință a Consiliului Local din Dragomirești. Doresc să îi mulțumesc președintelui Gabriel Zetea și Consiliului Județean Maramureș pentru ajutorul pe care l-au acordat orașului Dragomirești în anul 2017, atât pentru finanțările pentru proiectelor depuse pe ghidul de cultură, cât și pentru suportul financiar oferit construcției mănăstirii din Dragomirești sau pentru reabilitarea bisericii greco-catolice. Totodată, am arătat că așteptăm să semnăm contractul cu MDRAPFE și pentru proiectul de extindere a rețelei de canalizare, proiect în sumă de 9,2 milioane de lei. Am prezentat și proiectul de 3,7 milioane de lei pentru reabilitarea Școlii Gimnaziale ”Liviu Rebreanu”, corpul A, care a fost semnat pe PNDL1 și acum este în faza de licitație. Un alt proiect aflat în faza de aprobare la Compania Națională de Investiții (CNI) este realizarea unei case de cultură”, a arătat Vasile Țiplea, primarul orașului Dragomirești.

Gabriel Zetea: ”Sumele aprobate de MDRAPFE pentru Dragomirești în anul 2017 depășesc 12 milioane de lei”

Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a declarat că, în Dragomirești, schimbarea produsă după alegerile locale din iunie 2016 este una de bun-augur. ”Am observat, în ultimul an, o intensificare accentuată a eforturilor Primăriei Dragomirești pentru obținerea de finanțări în ceea ce privește proiectele de dezvoltare locală. Având în vedere că orașele sub 10.000 de locuitori beneficiază de puține șanse de finanțare prin fonduri europene, miza finanțelor guvernamentale este cu atât mai mare. Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) este pentru orașul Dragomirești o gură de oxigen, iar sumele aprobate în acest an depășesc 12 milioane de lei, o finanțare frumoasă și absolut necesară. Am discutat și am prezentat consilierilor locali proiectele pentru infrastructură în Maramureșul Voievodal, respectiv investițiile obținute de către Consiliul Județean. Reabilitarea drumului județean pe Valea Izei între Bârsana și Săcel, un proiect în valoare de 116 milioane de lei a fost principalul subiect abordat, dar am reușit să discutăm și despre corelarea lucrărilor de infrastructură locală edilitară cu lucrările pe care le va demara Consiliul Județean, în primăvara anului 2018. Am făcut și o prezentare a intenției Ministerului Economiei, și implicit a ministrului Gheorghe Șimon, pentru proiectul privind prelungirea magistralei de gaz dinspre Sighet, pe Valea Izei, până în Borșa. Am vorbit și despre finanțările efectuate în acest an pentru acumularea de la Runcu și termenele asumate de Administrația Bazinală Someș-Tisa. Am discutat, în cadrul ședinței, despre finanțarea unor aducțiuni de apă necesare pentru a completa deficitul de apă curentă de pe Valea Izei. Doresc să le mulțumesc consilierilor locali pentru discuția care s-a întins pe parcursul a mai multe ore și care a fost una extrem de constructivă”, a conchis șeful administrației județene.


                                                                                        CJ MM

Linxy – primul film de animaţie 3D realizat în Maramureș


                                                    de Mircea CRIȘAN, Gazeta de Maramureş

Povestea primului film de animație 3D, realizat în Maramureș este una educa­tivă, iar subiectul este ca și în toate filmele de profil realizate în schema basmului universal, unde o parte dintre personaje sunt negative, iar altă parte sunt pozitive, ca la final, întotdeauna binele să învingă.
„Laura Tamaș și Andrei Haiduc au reuși să depună un proiect la Centrul Național al Cinematografiei și să obțină sprijin pentru realizarea primului film de animație 3D din partea de Nord a României. Pe Laura o cunosc de vreo 13 ani când a realizat prima revistă de benzi desenate din județul nostru, deci are experiență, fiind absolventă de arte plastice. Personajul principal al filmului este Ager Linxy, un râs, un personaj cu o inimă nobilă, care îi salvează pe cei în pericol. Acest Linxy, plimbându-se prin rezervația marelui Parc din Transilvania descoperă că râul este poluat și peștii sunt morți. Un alt personaj este un iepuraș, Guleraș Alb, care este și o fină ironie la adresa infractorilor cu gulere albe, a celor cu de­lapidări și furtișaguri.

Filmul se adresează copiilor cu vârste între 6 și 13 ani, deși filmul acesta poate fi văzut și apreciat și de oamenii mari. Subliniez faptul că este primul film de animație umanist, unde personajele capătă viață, nu sunt schema­tice, nu sunt lucrate numai din linii de creion și pe o grafică rapidă. Filmul este unul blând, parcă tocmai să ne facă să simțim că este în conexiune cu spiritul din Transilvania.
Un alt personaj, jucat de Vali Doran, este Lupul Bătrân. Acest personaj este unul aristocrat, are o ținută de nobil, are o demnitate fantastică, este stăpânul pădurilor și, spre surprinderea copiilor, nu este un personaj negativ. Lupul Bătrân este cel care dă o scrisoare de recomandare către un alt personaj, la fel de interesant, Șamanul, care deține de fapt Smaraldul Vieții. Mai exact, personajele pozitive Ager Linxy, liderul de expediție, care reprezintă curajul și generozitatea, ajutat de Pinxy Roz, prietena lui de nădejde, care este o bună infirmieră și un bun comunicator, de Guleraș Alb și Sprinten Jder, care este spontan și care cunoaște toată Rezer­vația, și de Foxy Șosete Negre, care este un vulpoi plin de fler și intuiție, toți aleargă înspre Peștera Liliecilor unde vor intra în posesia Smaraldului Vieții și vor face ca apele să nu mai fie poluate. Numai că apar personajele negative: Kit Bandit, care este tot un fel de râs ca și Linxy, numai că el este egoist, bădăran, viclean, ușor influențabil, cu aspect neglijent al hainelor. Kit Bandit este jucat de Felix Artuche de la Teatrul de Păpuși din Baia Mare. Deci, vocile sunt sincronizate de către mari actori băimăreni: Vali Doran joacă Lupul Bătrân, Max Mascatu (un dihor care nu miroase dar care este un oportunist și îi place să fie în gașși ascultă orbește de Kit Bandit, dihor care fură hărțile să ajungă ei primii să ia Piatra de Smarald) este jucat de Andrei Dinu. Un alt personaj, prietena lui Kit Bandit este Zgârie Rău. Linxy este jucat de Vizi Imre”, explică scriitorul dr. Nicoară Mihali.

Personajele au o întâlnire cu Profesorul Bufniță care le dă hărțile și care le vorbește despre Peștera Liliecilor și despre puterea Smaraldului Vieții. „Personajele ajung în Peștera cu Lilieci și aici îl întâlnesc pe Șaman. Șamanul este jucat de Victor Mușețeanu și este un personaj foarte uman, numai că seamănă mai degrabă cu un fel de manechin din magazinele orașului care a reînviat și care face bine omenirii.

A fost foarte important ca acest film să fie rulat pentru prima dată de Ziua Educației la Teatrul de Păpuși din Baia Mare, iar la premieră au fost invitați copiii de la Liceul de Artă, mai ales că acolo se învață arta spectacolului. Acest film care creează un eveniment cultural autentic în Baia Mare a reușit, după trei săptămâni de căutări, să găsească o sală cu doar 200 de locuri, asta dacă ne gândim că în anii ’20 Charlie Chaplin își lansa filmul într-o sală din New York, cu 5 mii de spectatori. Filmul acesta urmează să fie prezentat și în școlile din Maramureș, în general în localitățile mai mari pentru că necesită o tehnică modernă și o linie de sunet performantă.
Mai trebuie spus că Dan Secheli a creat special muzica pentru acest film. El cunoscându-l pe un muzician de film de la Hollywood, Egren Goknar, a realizat muzica pentru acest film. Altfel spus, muzica primului film de desene animate din Maramureș este procesată într-un mare studio din Hollywood, ceea ce este extraordinar”, ne-a detaliat dr. Nicoară Mihali.

Filmul durează 35 de minute. Dar munca din spate este imensă, pentru că fiecare scenă a fost creată pas cu pas. „Mai trebuie spus că filmul acesta nu a schimbat și nu a alterat peisajele din Transilvania. Peisajele vii, reale, nesti­lizate aduc o notă în plus de valoare filmului. Filmul acesta nu are violență, cum din păcate majoritatea filmelor de gen au, ci este mai degrabă un film de aventuri, ca și o căutare de comori. Ba din contră, filmul are momente cât se poate de lirice, sentimentale, apro­piate de filmul artistic. Scena­riul este scris de Laura Tamaș. Zilele acestea filmul va fi prezentat la circa 3 mii de elevi din 14 școli băimă­rene. Cu timpul, copiii își vor putea lua și abțibilduri și vor putea face colecții cu personajele filmului.
Cum să nu încurajăm asemenea inițiative ale unor deschizători de drumuri? Dacă trei dintre copiii care vor urmări filmul vor ajunge creatori de filme de animație, înseamnă că filmul și-a atins scopul. Asta cu atât mai mult cu cât studioul realizatorilor acestui film este extraordinar de bine pus la punct, iar profesorii îl vor putea vizita pe tot parcursul anului cu clasele de elevi, iar aici tinerii vor afla povestea creării filmelor de profil”, a concluzionat dr. Nicoară Mihali.

 „Filmul acesta nu a schimbat și nu a alterat peisajele din Transilvania. Peisajele vii, reale, nesti­lizate aduc o notă în plus de valoare filmului. Filmul acesta nu are violență, cum din păcate majoritatea filmelor de gen au, ci este mai degrabă un film de aventuri, ca și o căutare de comori”.

Nicoară Mihali

Scriitorul şi profesorul Toma Gross Rocneanu la 74 de ani!



 -    Domnule Toma Gross Rocneanu, îmi amintesc cu plăcere de prima noastră întâlnire, cu ceva ani în urmă, când alături de regretatul Ion Burnar am venit la o manifestare literară organizată la Grup Şcolar Miner, cum se numea pe atunci. Spuneţi-ne câteva date despre dumneavoastră, ştiind că sunteţi băimărean prin adopţie !
- Stimate domnule profesor, într-adevăr sunt născut în Rodna, în anul 1943, 18 noiembrie. 
După terminarea școlii elemenare din localitate, am venit în Baia Mare la o școală gratuită, care făcea minieri - Grupul Școlar Minier. Nu s-a dat admitere și după două luni de școală profesorul de serviciu m-a luat și m-a dus în clasa de mecanici. Au constatat că la absolvire nu aș avea 18 ani, nu mă pot băga în mină.
      O parte din modalitățile de școlarizare și viața școară de atunci o puteți afla în primul volum din „Minerii Ardealului”.
 -    Vorbiţi-mi vă rog, pentru tânăra generaţie de elevi, cum se făcea educaţia pe vremea dumneavoastră în calitate de elev, ucenic, maistru răsplătit cu distincţii importante de-a lungul timpului, profesor.
 -    Stimate domnule profesor, tinerilor de astăzi nu prea le place să le dai sfaturi, sau "Doamne feri" să le impui ceva, așa că punțile de legătură între genarația noastră și generația de acuma sunt foarte slabe.
    Pentru noi, a îndepărta distrugerile făcute de un război, a reface locuințele, era un imperativ și nu exista loc de comentarii. Acuma mai ales după ce s-a făcut comisiile de împăciuire în școli am avut ca elevi chiar infractori condamnați, pe de altă parte nu cred că am avut o clasă în care un sfert de elevi să aibă ambii părinți. Cu acești oameni ni se cereau randamente și trebuie să recunosc că am avut șase elevi cu locul unu pe țară la concursul pe meserii și trei elevi tot locul unu pe țară la sesiunile de referate, plus 18 elevi pe celelalte locuri.
    Par puțini, dar într-un an școlar la un astfel de concurs puteau participa numai unele meserii. Acești elevi au ajuns aici nu numai datorită exemplului personal al profesorilor ci și datorită faptului că în primele două săptămâni de școală li se prezentau Constituția și Legile țări cu specificitatea vârtei lor și cu exemple ale unor foști elevi, pe care ei le cunoșteau.
      După aceast instructaj elevul își lua partea lui de responsabilitate, iar pentru mine la încheierea activității de dascăl cu toate gradele didactice, am fost onorat cu disticția "Diploma Gheorghe Lazăr clasa I" și medalia " xxxv-a aniversare a instituiri Şantierelor naționale”.
- Ştiu că sunteţi unul dintre cei mai prolifici scriitori ai Cenaclului Scriitorilor din Maramureş şi că de asemenea activaţi, ca membru fondator, în Clubul epigramiştilor băimăreni „Spinul”, motiv pentru care vă întreb când aţi avut timp să scrieţi şi să publicaţi peste 40 de cărţi, dacă familia nu s-a supărat că acordaţi mult timp cărţilor ţi întâlnirilor literare?
    - Fiind educați, pe vremea când singura religie era munca, ni s-a spus că timpul nu trebuie să-l irosim, deoarece este viața noastă. Deci după serviciu, după atribuțiile de părinte, timpul rămas îl foloseam la scris. Ce m-a adus la acest număr de volume, 49 plus cinci în lucru, este respectul ce l-am purtat acestor oameni care m-au format. Sufletul îmi este atât de plin de bunătatea și bunele intenții a acestor oameni încăt e suficient să mă pun la masă și să deslușesc ce frumoase amintiri și fapte ne leagă, de acești oameni obișnuiți.
-    La care dintre cărţile dumneavoastră ţineţi mai mult, este „copilul de suflet” al dumneavoastră?
- La toate: „Minerii Ardealului” și „Cronicile  cenaclurilor băimărene”-
 -    Şi o ultimă întrebare, cum vedeţi viaţa la 74 de ani, ce îi sfătuiţi pe cei mai tineri întru ale scrisului?
 - La acestă vârstă deja ştii că " Nu tot ce zboară se mânâncă" în afară de vizitele la medic, este perioada decantării intelectuale. Pentru tineretul care vine, trebuie spus că nu orice scriitură este proză și nu orice poezie"albă" este poezie, nu vă îndepărtați de pământul pe care v-ați născut, în scriitură nu ne răzbunăm, împăcați-vă sufleteşte cu voi şi învătați să iubiți. Cu mulțumiri  Toma G, Rocneanu.

                                                           A consemnat Gelu Dragoş






Principesa Margareta va prelua coroana



Casa Regală a oficializat linia de succesiune în România, după moartea Regelui Mihai, aflat într-o stare precară de sănătate.
 Potrivit purtătorului de cuvânt al Casei Regale, după decesul Majestăţii sale Mihai I - moştenitor al Coroanei Regale va fi Alteţa Sa Regală Margareta, în timp ce soţii şi copiii principeselor nu au titluri!

                                                                                                         GDL

CONFERINŢA NAŢIONALĂ PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL



 Evenimentul este livrat de o echipă de formatori şi traineri, cu experienţă în aplicarea managementului securităţii informaţiei, inclusiv cea clasificată, specializaţi în gestiunea şi protecţia datelor cu caracter personal, din cadrul: Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, ai caselor de avocatură şi avocaţi specializaţi, consultanţi de specialitate în implementarea procedurilor privind sistemul de protecţie a datelor cu caracter personal. OBIECTIVE: Din 25 mai 2018 se vor produce schimbări importante în legislaţia privind protecţia datelor personale în Europa, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 679/2016, cunoscut drept Regulamentul General privind Protecţia Datelor Personale (RGPD). În acest context, reglementarea legislativă a prelucrării datelor cu caracter personal s-a modificat, adaptând-se noilor cerinţe de business. Noul Regulament General privind protecţia datelor cu caracter personal înlocuieşte Directiva 95/46/EC şi actele legislative din statele membre prin care aceasta fusese implementată. Prezentul eveniment se adresează autorităţilor publice centrale şi locale, companiilor de drept public şi privat, organizaţiilor/firmelor private, sindicate, ONG -urilor care procesează date cu caracter personal, pentru adaptarea la noile cerinţe legislative şi implementarea noilor măsuri tehnice şi organizatorice menite să asigure o protecţie adecvată a acestora, referindu-ne la: datele angajaţilor, datelor clienţilor în scopuri de marketing, a datelor de sănătate, cazier fiscal sau judiciar etc., toate aceste situaţii transformând organizaţia/compania/instituţia într-un subiect al RGPD. Obiectivul principal al acestui seminar este să familiarizeze participanţii într-un mod rapid şi practic cu noile reglementări şi cerinţe în materie de protecţia datelor şi să gestioneze cu succes riscurile asociate protecţiei datelor cu caracter personal. SUBIECTE în dezbatere: Impactul Regulamentului privind protecţia datelor cu caracter personal asupra răspunderii civile; Protecţia juridică a numelui şi a pseudonimului în reglementarea noului Cod Civil. Principalele tipuri de date cu caracter personal şi clasificarea lor; legislaţie europeană şi naţională. Datele cu caracter personal şi principiul libertăţii contractuale; consimţământul pentru prelucrarea datelor personale; retragerea consimţământului. Drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în domeniul protecţiei datelor: persoanele vizate, operatorul de date, persoanele împuternicite. Ofiţerul (responsabilul) de protecţie a datelor, (DPO – Data Protection Officer): rol şi responsabilităţi, profil şi bune practici: • Desemnare şi principii: Desemnare obligatorie; Desemnarea unui DPO extern; Desemnarea DPO în domeniul public/ în domeniul privat. • Semnificaţie privind: „Autoritate publică sau organism public”, „Activităţi principale”, „Pe scară largă”, „Monitorizarea periodică şi sistematică” „Monitorizarea conformității”, „Categorii speciale de date”. • Expertiza şi abilităţile responsabilului cu protecţia datelor. • Publicarea şi comunicarea datelor de contact ale responsabilului cu protecţia datelor. • Resursele necesare; instrucţiuni şi „îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor în mod independent”. • Demiterea sau sancţionarea DPO pentru îndeplinirea sarcinilor sale; Conflict de interese. • Sarcinile DPO; Abordarea bazată pe risc; Rolul DPO în păstrarea evidenţei. • Monitorizarea respectării RGPD. • Cooperarea cu autoritatea de supraveghere şi asumarea rolului de punct de contact. • Încredinţarea altor sarcini şi atribuţii: condiţii, conflictul de interese; demisia şi/sau demiterea DPO; Managementul riscurilor şi al incidentelor: • Evaluarea impactului asupra protecţiei datelor; • Măsuri de reducere a riscurilor în procesarea de date personale; îndatoririle operatorilor în cazul incidentelor de date. Corelarea principiilor de protecţie a datelor, cu prevederile Standardelor din cadrul Sistemului de Control Intern Managerial SCI/M. Protecţia datelor cu caracter personal din perspectiva mediului IT. Exemple practice privind monitorizarea periodică şi sistematică a persoanelor vizate: • profilare şi scoring în evaluarea riscurilor (acordarea unui credit, stabilirea primelor de asigurare, prevenirea fraudelor, detectarea spălării banilor); • monitorizarea stării de sănătate prin intermediul dispozitivelor portabile; prelucrarea datelor pacienţilor in spital; • prelucrarea datelor de conţinut, locaţie, trafic de către furnizorii de servicii de internet; prelucrarea datelor personale de către companii de asigurări; publicitate comportamentală. Sarcini speciale ale responsabilului cu protecţia datelor, tehnici şi metode practice de: • informare şi consiliere a operatorului, sau persoana împuternicită de operator, precum şi angajaţii care se ocupă de prelucrările de date; • monitorizarea respectării Regulamentului, a legislaţiei naţionale şi europene sau de drept intern referitoare la protecţia datelor; • consilierea operatorului în realizarea unei analize de impact asupra protecţiei datelor şi monitorizarea executarii acesteia; • cooperarea cu Autoritatea Naţională de Supraveghere. Tipurile de răspundere juridică şi sancţiunile potenţiale la care se expun atât operatorii de date, cât şi persoanele împuternicite de aceştia. Răspundere juridică şi sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor RGPD.

În atenţia conducerii şcolilor! Avem plăcerea de a vă invita să participaţi la: TARIF: 460 lei / participant (exclusiv TVA) și cuprinde: participarea la eveniment, mapă de lucru, suport de curs, coffee!

Invitaţie la cenaclul Ligii Scriitorilor Maramureş



Bună seara stimaţi colegi! Mâine, 18 noiembrie 2017 la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare este o altă zi de cenaclu la care sper că ne vom întâlni cu bine. Va citi din creaţiile proprii, colegul nostru Gelu Dragoş.

                                                        Carmena Băinţan, preşedinta LSR Maramureş

Ministrul ispăşitor

Liviu Pop a plecat de la sindicatul liber al profesorilor din Maramureş şi a ajuns ministru al Educaţiei într-o perioadă de schimbare profundă a sistemului şcolar (manuale, programe, organizare, salarizare), ceea ce îl face vulnerabil, dar criticii săi n-ar trebui să decadă în invective!
Pe vremea cînd era lider de sindicat, Liviu Pop avea o vorbă tăioasă, dură la adresa politicienilor, aşa că atacul mediatic asupra sa ar putea fi socotit de unii democratic, normal, dar nu este. Persoanele publice au acest dezavantaj, trebuie să suporte şi atacurile societăţii civile cu scop de decredibilizare, în numele libertăţii de exprimare. Onoarea este cel mai mobilizator impuls interior şi să nu ne jucăm cu insultele!
Liviu Pop nu poate fi iertat de politicienii din opoziţie pentru manevrele pe care le-a făcut în legătură cu doctoratele copiate, iar acum este judecat şi pentru discursul său pripit cu sinonimele folosite ca antonime (eroare-greşeală). Aceste slăbiciuni ale discursului ministerial dau impresia că nivelul întregului sistem şcolar este scăzut – de vreme ce un profesor de ţară a ajuns la un rang atît de înalt în statul român. Nu este însă tocmai o surpriză, dacă ne gîndim că tot un profesor de fizică, mai moale la vorbă, a devenit preşedinte al României!
Interesul nostru este ca ministrul să acţioneze după voinţa exprimată prin vot, dar adesea intervin interese financiare păcătoase de grup sindical. Cadrele didactice susţin politica de deschidere şi reformă doar parţial, în momentul în care Guvernul le-ar impune noi reguli restrictive, conflictul s-ar redeschide. Liviu Pop nu va institui niciodată un sistem exigent de control al dascălilor, nu va face niciodată aşa ceva, riscînd coliziunea cu contribuabili ce-şi doresc un învăţămînt de calitate şi ieftin în acelaşi timp. Aceasta este slăbiciunea sa!
Salariile personalului didactic au fost mărite, sistemul nu-i controlează şi nu-i sancţionează pe profesori pentru erorile / greşelile lor, condiţiile materiale s-au îmbunătăţit, mediul şcolar este prietenos, dar nici acum elevii nu sînt interesaţi de cunoştinţele teoretice, iar dascălii nu le cunosc pe cele practice.
Ministrul este voinţa într-un mecanism apolitic pe care trebuie să-l facă să funcţioneze după comenzile politice. Liviu Pop, ca profesor de ştiinţe reale, înţelege conceptele de cauză şi efect (profesorul educat va putea educa elevul) şi a iniţiat un program de cursuri gratuite de formare, iar cursanţii din şcolile primare şi gimnaziale vor încasa cîte 600 de lei pentru transport şi mîncare. După părerea noastră, ar fi o risipă de fonduri bugetare (24 de milioane de euro în următorii 4 ani!) şi de timp, iar efectul în educaţia continuă nu va fi semnificativ. Calea cea bună este alta: controlul continuu al actului didactic şi profesorii de slabă calitate să fie concediaţi, eliminaţi de la catedră.
De ani şi ani, părinţii şi elevii se plîng de programa şcolară prea încărcată, însă Ministerul Educaţiei n-a luat nici o măsură pentru scurtarea orarului, ci l-a încărcat şi mai tare (30 de ore pe săptămînă, cît două norme de profesor). Ei bine, asta înseamnă să risipeşti fonduri bugetare!
Cheltuielile cu reforma şcolară începută în 2012 continuă cu liceul (în anul viitor) şi se va prelungi pînă în 2020. Liviu Pop va introduce manualul unic, stîrnind deja furia editorilor de manuale alternative, care pierd o bănoasă afacere. Ministrul a fost curajos, a suportat jignirile că este incult şi reînvie manualul „de bază”, scopul fiind ca liceenii să-şi ia bacalaureatul (jumătate fac liceul degeaba, pe cheltuiala statului). Noul proiect de Lege a educaţiei, aflat în pregătire pentru 2018, îl poate ridica pe Liviu Pop sau îl poate doborî, dacă nu va urmări interesul statului de a controla eficienţa şi a reduce costurile specifice cu educaţia.

Autor: Nicolae Goja

Sursa: Graiul Maramureşului

...se intampla la biblioteca - agenda evenimentelor culturale din saptamana 20-25 noiembrie 2017

Agenda evenimentelor culturale din săptămâna 20-25 noiembrie




Luni, 20 noiembrie

ora 17, Salonul Artelor
            Va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură de grup „Anuala Artelor2017. Expoziţia conţine lucrări de: pictură, fotografie, sculptură, artă decorativă. Evenimentul este organizat de Uniunea Artiştilor Plastici - Sucursala Baia Mare în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.
            Expun: Marinela Căluşeru, Maria Berciu, Doina Dascălu, Agatha Hory, Adela Cristina Nabeu, Erika Tătar, Elisabeta Veress, Tudorel Ilie, Victor Mihalca, Ioan Mihali, Florin Pop, Felician Săteanu, Zsolt Szilagyi, Vasile Tătaru.
            Recital: Mihai Ganea.
            Expoziţia va rămâne la dispoziţia publicului vizitator din Baia Mare, până la data de 7 decembrie 2017, conform programului bibliotecii.



Marţi, 21 noiembrie

orele 18-19, Sala de conferinţe
            Asociaţia Tinerilor Ortodocşi ai Catedralei Episcopale Maramureşene în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează conferinţa „Copilul, oglinda părinţilor”.
            Invitaţi:
            Camelia Călăuz, psihoterapeut la Clinica psihosomatică Baia Mare
            Pr. Prof. Florin Hoban, inspector şcolar pentru religie – ISJ Maramureş.

 

Vineri, 24 noiembrie


ora 13, Sala de conferinţe
            Va avea loc lansarea volumului de poezii “Amurg suspect”, autoare Diana Teodora Cozma, apărut la editura Eurotip, Baia Mare, 2017.
            Invitaţi: conf. univ. dr. Delia Suiogan, drd. Alina Maria Nechita, Nicolae Pătruţ.
            Moderator: prof. Valentina Todoran.


ora 15, Sala de conferinţe
            Va avea loc Conferinţa interjudeţeană „ASTRA Şomcuteană. Educaţie şi transdisciplinaritate contemporană” în organizarea Asociaţiunii ASTRA – Despărţământul Şomcuta Mare în colaborare cu Departamentul de specialitate cu profil psihopedagogic din cadrul CUNBM-UTCN, Liceul Teoretic „Ioan Buteanu” Şomcuta Mare şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare. Manifestarea este inclusă în ciclul: „ASTRA Şomcuteană şi universitarii”.    
            Evenimentul va fi moderat de: dir. adj. prof. Alina Talpoş – preşedinte al Despărţământului ASTRA Şomcuta Mare.
            Invitaţi:
            Conf. univ. dr. Monica Maier;
            lect. univ. dr. Florina Achim;
            Lect. univ. dr. Zorica Triff;
            Lect. univ. dr. Alina Boja;
            Lect. univ. dr. Dorin Triff;
            Prof. psih. drd. Antoaneta Bolchiş;
            Prof. Mariana Feidi.
           

Ştefan Selek
bibliotecar
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com


Minutul de poezie - Rodica Dragomir



HAIKU-URI

Doarme oraşul
sub lumina de lună -
treaz este visul.

*

Negre vârtejuri
în iuţi rotiri de ape -
piatra rămâne.

*

Prin parcul bătrân,
parcă răsună toaca -
castane căzând.

*

Arome coapte,
îmbogăţind culori -
toamna-n grădină.

*

Drumurii argintii
pe-un gard de lemn învechit -
urma unui melc.

*

Punţi de curcubeu
peste margini de cer -
S-a oprit ploaia !


În pragul aniversării Centenarului Unirii, Avram Iancu interzis la Sibiu!

Sibieni, vom intra în cartea recordurilor! Și în pragul aniversării Centenarului Unirii, Avram Iancu interzis în Sibiu!


Avram Iancu rămâne pentru noi și pentru viitorime cea mai iubită, mai venerată personalitate istorică ieșită din rândurile românilor ardeleni. Tribun al poporului în Revoluția de la 1848-1849, membru al Comitetului Național Permanent (guvernul revoluționar românesc), cu sediul în Sibiu, a devenit din toamna târzie a anului 1848, când Transilvania a fost invadată de trupele revoluționare ungare, asociindu-i-se gărzile grofilor maghiari locali și „diviziile” secuiești, urmărindu-se anexarea Transilvaniei de o Ungarie Mare, cu o singură limbă și cu o singură națiune, cea maghiară, punând în cumpănă însăși existența fizică a unei națiuni de 2,5 milioane de români, conducătorul rezistenței armate românești, prefectul general și, din martie 1849, când Transilvania, mai puțin Munții Apuseni, a fost cucerită de armata maghiară, singurul conducător al revoluției române.
Revoluția din Transilvania a fost atât de importantă pentru evoluția națiunii române până la 1918, iar faptele lui Avram Iancu și, din 1852, viața sa dramatică au constituit în mintea românilor ardeleni un mit al Iancului. Toate generațiile dintre 1848 și 1918 l-au privit ca un simbol tutelar, l-au considerat marele precursor al Unirii.
Trei orașe importante din Transilvania sunt strâns legate de numele lui Avram Iancu. Cluj, unde între 1841-1846 a urmat cursurile liceale și cursul superior de drept, Târgu Mureș, unde între 1846 – martie 1848 și-a făcut practica de avocat și Sibiul.
La Sibiu a venit pentru întâia dată după absolvirea studiilor de drept, încercând să devină angajat la Tezaurariatul din oraș. Dar un astfel de post era rezervat doar grofilor maghiari și patricienilor sași, nu unui fiu de plebeu român. Așa că, după câteva săptămâni, a plecat la Tg. Mureș pentru a-și face practica de avocat, profesiune accesibilă pentru intelectualii români.
Nici când a fost elev la Cluj, și nici când a fost practicant de avocatură la Tg. Mureș, unde l-a prins și începutul revoluției ungare, nu se prevedea că tânărul de 24 de ani va deveni curând conducătorul revoluției române, garantul unei întregi națiuni. La Sibiu a venit, însă, în plină revoluție, când Iancu era în culmea gloriei. A venit de mai multe ori în 1848-1849, pentru a participa la lucrările Comitetului Permanent, pentru a informa despre mersul luptelor în Munții Apuseni, pentru a afla știrile politice de interes general pentru români, sau pentru a cere armament și provizii comandantului militar general austriac, românii fiind aceia care, între altele au salvat imperialilor habsburgi stăpânirea în provinciile răsăritene ale monarhiei. În Sibiu era găzduit în clădirea de pe strada Mitropoliei nr. 7, unde pe atunci era hanul „La curtea Mediașului”, unde trăgeau și alți fruntași români. Azi clădirea din centrul Sibiului stă să se prăbușească, dar are pe ea o placă care-l amintește. Mai trăgea în Sibiu în casa cu numărul 27 de pe strada care-i poartă astăzi numele, în care până în martie 1849 a fost și sediul Comitetului Permanent. Pe clădirea cu nr. 27 de pe str. A. Iancu nu există nici un însemn care să amintească importanța istorică a clădirii.
Ca o mulțumire adusă lui Avram Iancu pentru serviciile atât de importante aduse austriecilor, după revoluție Avram Iancu și alți fruntași români au început să devină foarte periculoși pentru stăpânirea austriacă, ei pretinzând împlinirea promisiunilor făcute de Habsburgi românilor în timpul revoluției. Așa că, în vara lui 1852, A. Iancu a fost arestat, dus la Alba Iulia și, în clădirea judecătoriei de ocol în care a fost închis, un obscur ofițer sau funcționar austriac, Huehn pe nume, a pus să fie legat de un scaun, l-a pălmuit și l-a scuipat. Când românii, mai ales moții săi, au aflat despre această faptă mârșavă, putându-se provoca o nouă răscolire a românilor, austriecii l-au dus iute la Sibiu, unde, de formă, i-au înscenat un proces pentru a-l elibera. Acum, în toamna lui 1852, a stat în casa prietenului său, Ilie Măcelariu, tribun în revoluție în părțile Sibiului, iar din 1869 primul președinte al Partidului Național Român din Transilvania, partidul care a făurit Unirea din 1918. La Sibiu fiind, umilințele suferite în închisoare și dezamăgirea cruntă datorată neîmplinirii de către austrieci a promisiunilor făcute românilor, l-au frânt. Începe să se distanțeze de lume și, din 1852 și până la moartea sa, în septembrie 1872, o umbră îndurerată rătăcea pe cărările Munților Apuseni, fără a-și găsi alinarea. Dar și în acei ani a venit la Sibiu de mai multe ori, legându-l amintiri și prietenia cu Ilie Măcelariu; ultima dată pașii l-au purtat iarăși spre Sibiu în primăvara anului morții sale, 1872, dar n-a ajuns decât până în Mărginime, la Galeș.
În Cluj și în Târgu Mureș i s-au ridicat lui Avram Iancu statui impunătoare, la fel în mai multe locuri din Munții Apuseni și, doar după evenimentele din 1989, i s-au ridicat busturi, i s-au pus plăci memoriale în zeci de localități din Transilvania, din alte părți ale României.
Nu însă și în Sibiu. Și bustul din metal pe care Astra l-a instalat în muzeul său, prin 1950 când Asociațiunea a fost desființată de comuniști, a dispărut. Este adevărat, o stradă din Sibiu și un liceu îi poartă numele, dar și aceste denumiri datează din anii de dinainte de 1989, dar de fapt mie nu-mi spune nimic fiindcă există sute de localități în România unde străzi și instituții îi poartă numele.
Cu câțiva ani în urmă, membrii Societății cultural-patriotice „Avram Iancu”, filiala Sibiu, au socotit de datoria lor să-i ridice un bust eroului revoluției, pentru a fi așezat pe Aleea Personalităților din parcul Astra, la locul de cinste care i se cuvenea. Mai ales că se apropia centenarul Marii Uniri. În 2013 bustul în bronz a fost realizat de valorosul sculptor Radu Aftenie, bustul având 1,4 m înălțime, 180 kg. Din acest moment a început calvarul: dosarul cu proiectul în cauză a primit de la diverse autorități și instituții locale avizul de amplasare, inclusiv din partea Primăriei Sibiu, care s-a angajat și să-l ia în custodie permanentă. Mai trebuia ultimul aviz, al Ministerului Culturii, dar ministerul condus pe atunci de Kelemen Hunor și Hegedüs Csilla, care ne dăm seama că nu aveau nici un interes să aprobe amplasarea încă a unui bust al lui Avram Iancu în Transilvania, l-a respins sub pretextul „lipsei de realizare artistică”. Și-au găsit și în Sibiu un ins docil, Răzvan Pop, în acea vreme director al Direcției Județene de Cultură, culmea! absolvent al facultății de istorie din Sibiu, care a tărăgănat vreo trei ani de zile lăudabila intenție. Timpul a trecut, miniștrii culturii s-au schimbat cu miniștri români, dar la revenirile Societății nu s-a mai primit răspuns. Există și o lege care prevede că, dacă de la un minister nu primești răspuns în 30 de zile, se consideră din partea ministerului acceptarea tacită. Astfel că se putea rezolva pe plan local, numai că Răzvan Pop a refuzat, motivând că pentru el legea nu funcționează și nici intervenția Consiliului Județean (condus atunci de Ioan Cindrea) nu a luat-o în considerare, spunând că el este angajat al ministerului, nu al Consiliului. În treacăt fie spus, între timp a ajuns viceprimar.
La revenirile repetate ale societății sibiene adresate ministerului, nu cu multă vreme în urmă s-a primit un răspuns din partea ministrului (atunci) Ioan Vulpescu, care sună astfel: „Comisia de experți a Ministerului a respins în unanimitate proiectul și recomandă amplasarea bustului lui Avram Iancu într-o altă locație din Sibiu, spre a nu face concurență busturilor din parcul Astra”. Să te crucești și alta nu! Așa sună un act oficial al unui minister. Adică cum: e mai bine realizat decât busturile existente și cum să le facă concurență când toți iluștrii de pe soclurile din parc s-ar fi înclinat în fața lui Avram Iancu, fără de care toți iluștrii, în frunte cu Barițiu și Șaguna, ar fi fost mai mici, mai puțin însemnați.
Lucrurile în Sibiul actual merg cam astfel: cu câțiva ani în urmă, pe când domnul Iohannis era primar, Consiliul Local a dat numele Petőfi Sándor unui parc din Sibiu, din rațiuni care mie îmi scapă, fiindcă maghiarul a fost în Sibiu în martie 1849, ca aghiotant al generalului Bem, șeful armatei maghiare care a cucerit Sibiul, l-a bombardat cu tunul, au omorât, au pus foc, membrii Comitetului Permanent au fugit din oraș pentru a nu fi omorâți, arhiva sa a fost confiscată și dusă la Budapesta, încât nici astăzi nu cunoaștem în amănunt întreaga grozăvie a revoluției pentru români; maghiarul a fost la Sibiu ca bandit și criminal, nu ca poet național maghiar. Tot în acești ani, casa lui Ilie Măcelariu, primul președinte al partidului care a făurit Unirea, a fost demolată, deși era atât de solid construită și purta placa de monument istoric, în locul ei apărând o clădire centru comercial, care aduce… bani. La parterul clădirii de mare încărcătură istorică, de pe str. N. Bălcescu, în care în 1918-1919 a fost sediul Consiliului Dirigent al Transilvaniei, ales în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, este un fast-food, o crâșmă. După mine este o blasfemie, în sală ar fi trebuit să existe o expoziție care să arate rolul Sibiului în făurirea Unirii. Dar fast-food-ul aduce… bani.
Cândva, în anul 2017, a fost parașutat în punctul zero al orașului, în fața Teatrului „Radu Stanca”, bustul unui oarecare Bretan Miklós, compozitor, bariton, regizor de operă. Ciudat, busturi ale lui au fost parașutate de către fiica sa, Judit Bretan Le Bovit, care trăiește în SUA și probabil are bani, în mai multe orașe din Transilvania, de parcă ar fi Eminescu; trei în Cluj-Napoca, unul chiar în parcul cu numele Simion Bărnuțiu, unul în Bistrița, un altul tocmai în Piața Iuliu Maniu din Alba Iulia, chiar lângă bustul lui Lucian Blaga. I-au apărut și câteva date biografice, după mine false: el era căsătorit cu o unguroaică-evreică, mulți ani a trăit în Ungaria lui Horthy, după care, revenind în Transilvania în anii de început ai comunismului, ar fi avut de suferit din cauza afinităților sale iudeo-maghiare. Asta să i-o spună lui mutu’, în România anilor 1945-1964 iudeo-maghiarii au tăiat și spânzurat, de suferit, au suferit românii. Dar să revenim la bustul din Sibiu; ce semnificație o fi având acest Bretan pentru istoria și viața culturală a Sibiului, cam tot atâta câte legături am eu cu magazinul universal din Coreea. În discuția mea cu doamna primar, spunea că nu știe, Direcția de Cultură și Patrimoniu, al cărui aviz era obligatoriu, nu știe nici ea. Poate știe domnul Constantin Chiriac, directorul Teatrului, față de care, la câțiva metri, e bustul; poate știe doamna viceprimar Bokor, surprinsă într-o fotografie la dezvelirea bustului; poate știe cineva din serviciul de urbanism al Primăriei. Căci a fost încălcată Legea 120/2006 privind monumentele de for public. Nu se sesizează nimenea? În Sibiu își doarme veșnicia, într-un anonimat complet, unul dintre principalii făuritori ai Unirii din 1918 și diplomatul Marii Uniri, el fiind direct legat de recunoașterea internațională a Unirii – dr. Alexandru Vaida Voevod. Dacă nu merită un bust în Sibiu, mai ales că ne pregătim să celebrăm Unirea, atunci nu știu cine merită. Dar, având experiența bustului lui Iancu, nici nu îndrăznesc să sper.
Eu cred că nici una dintre autoritățile locale, în cei patru ani de zile care au trecut de la finalizarea bustului lui Avram Iancu, nu a avut curiozitatea să meargă până la Corpul B al Bibliotecii Astra, să ridice giulgiul și să vadă cum arată bustul lui Iancu. Dezinteres total.
După câte știu, autoritățile locale doresc ca Sibiul să primească titlul de „oraș al Unirii”, alături de Alba Iulia. Sibiul a fost principalul oraș al Unirii, Alba Iulia a fost ales drept loc al Marii Adunări Naționale doar că era un oraș simbol. Dar nu așa.
Autor: Mihai RACOVIȚAN
Sursa: Justitiarul, preluare dupa Tribuna.ro

“Succesele” doamnei Kovesi în fruntea DNA

Pentru prima oară, în ultimii 12 ani, o instanţă de judecată/Curtea de Apel a constatat că procurorul şef al DNA, în speţă doamna Koveşi, încalcă grav prevederile legale, prin modul cum conduce instituţia.


Pentru prima oară, în ultimii 12 ani, un judecător din România susţine că actele administrative emise de procurorul şef al DNA reprezintă acte “cu exces de putere”.
Pentru prima oară, în ultimii 12 ani, actele prin care procurorul şef al DNA îşi conduce instituţia sunt suspendate de la executare de către o instanţă de judecată.
Tot pentru prima oară în ultimii 12 ani, un procuror şef al DNA îşi revocă prin acte ilegale procurorii. Nimeni în istoria DNA nu a mai săvârşit asemenea lucruri. Nici măcar Ioan Amarie pe vremea lui Adrian Năstase.
În plus, tot pentru prima oară din istoria instutuţiei anticorupţie, procurorul şef al DNA încalcă cu intenţie deciziile obligatorii şi definitive ale Curţii Constituţionale, unica autoritate de jurisdicție constituţională din Româna.
Şi tot ca o premieră a ultimilor 12 ani, procurorul şef al DNA este înregistrat de subalterni iar comportamentul real al acestuia este oferit ca dovadă opiniei publice, pentru că procurorii nu mai suportă acţiunile prin care încalcă legea şeful lor.
Cine crede că DNA mai poate fi salvată sau instituţia mai poate fi scăpată de acţiunile- vedem ilegale- ale doamnei Kovesi se înşeală amarnic. Doamna Kovesi, prin propriul comportament, prin minciună continuă şi arhicunoscuta neştiinţă de carte, a reuşit să şubrezească nepermis principala instituţie anticorupţie din România. A deprofesionalizat periculos instituţia, a îngropat-o în zeci de scandaluri generate de acţiunile ei, a decredibilizat-o în faţa instanţelor de judecată, a slăbit statutul procurorului în România şi a reuşit, la fel de grav, să pună în pericol întregul sistemul judiciar ce nu mai are mecanisme de reglaj, prin diferitele şi eternele manevre specifice comportamentului dânsei.
Valorile doamnei Kovesi sunt Neguleştii şi Veveriţele din pădurile SRI, achitările, ţintele, răzbunările, maşinaţiunile, intrigile, trucurile, minciunile în cascadă şi vicleniile pe bandă rulantă, porcii şi viile, nu faptele penale, instrumentările riguroase, condamnările prin care un procuror şi un act al acuzării sunt confirmate de către instanţele de judecată.
DNA nu s-a clădit şi consolidat pe rezultatele doamnei Kovesi, nici pe managementul catastrofal al dânsei prin care vedem că a îngropat instituţia, ci prin munca procurorilor pe care dânsa din răzbunare îi hăituieşte, îi ameninţă şi se răzbună că doar atâta poate.
În orice instituţie, în realitate, este vorba de oameni. Orice instituţie se consolidează sau se distruge numai prin oameni, caracterul, profesionalismul şi acţiunile lor. Oamenii mici cu multă putere pot distruge instituţii puternice şi idei măreţe. Oamenii mici când o iau pe arătură trag după ei şi îşi bagă instituţiile în zid. Iar în această situaţie se află doamna Kovesi. DNA trebuie reconsolidată şi reaşezată pe şina legalităţii, trebuie întărită şi reprofesionalizată. Dar acestea nu le poate face decât un procuror bun, profesionist, cu experienţă, bine aşezat în el, care ştie carte, ştie cum să-şi conducă echipa şi are, întâi de toate, respect faţă de lege. Toate acestea nu se pot întâmpla decât după ce doamna Kovesi va dispărea din fruntea DNA. Domana Kovesi va rămâne un capitol negru în istoria managementului instituţiei şi un permanent exemplu de “aşa NU”.
Autor: Sorina Matei