IN MEMORIAM GAVRILĂ BILAŞCU

Se spune că viaţa terestră este foarte importantă, e un fel de test prin care Dumnezeu ne verifică dacă suntem apţi de a ajunge în Rai. Dacă se ajunge la sinucidere, testul este anulat. Pe 15 septembrie poetul Gavrilă Bilaşcu din Petrova ar fi implinit 49 de ani! Autor a două volume: “Șansa învinsului”(poezie), Editura Echim Sighet 1998 și “Însingurări” (aforisme) Editura Scriptorium Baia Mare 2001, prietenul GĂVRILĂ ales însă să nu-i împlinească cei 49 de ani, aici, pe pământ, alături de soţia Aurelia şi de cei dragi! Dumnezeu să-l odihnească în pace! GDL

Antivestă

I.

în mine e un fel de frig

înfăşurat în multă teamă

în mine nu mai e nimic

mi-au tâlhărit nimicul

mamă!

sunt ca un chiriaş al meu

ce refuză să mai plătească

teamă şi frig cerşind mereu

nimicul decent să trăiască!

II.

citindu-mi poemul nescris

salcia se smereşte

iar inima albastrului

se face cât o seceră

Doamne

de-aş putea să urlu acum

plagiator al lui Ghilgameş

mi s-ar spune!

III.

mă va durea că te-am pierdut

cum doare pe-mpietriţi neplânsul!

voi fugi de lume până când

partea ei din mine

cu tine cu tot se va rupe!

apoi voi împărţi sărmanilor

tot ce mă va împiedica să sufăr

şi gol mă voi înfăţişa

înaintea plutonului de prieteni

înarmaţi cu sărăcia mea!

Plângere

onorată instanţă

eu mă împotriveam naşterii

ţinându-mă cu amândouă mâinile

de pragul stelei mele

iar vulturul

m-a tras atât de tare

încât ca o săgeată

am trecut prin copilărie!

Rugă

fii-mi alături

şi nu mă lăsa pradă

mâinilor mele, Doamne!