În ultimii 10 ani, televiziunea, radioul şi
presa scrisă se confruntă cu o tendinţă de scădere a interesului
publicului. Internetul este singurul canal câştigător, ajungând pe poziţia
a treia în consumul de media, după TV şi panotaj.
Dacă
în 2005, 48% din populaţia oraşelor citea zilnic cel puţin o publicaţie
tipărită, în prezent cititorii nu depăşesc 13% din populaţie.
O
scădere semnificativă a consumului zilnic este evidentă şi în cazul radioului –
de la 59% la 36% din populaţie, în cazul TV-ului descreşterea fiind de 13
procente, de la 89% la 76%. Interesul oamenilor s-a canalizat către internet,
utilizatorii zilnici crescând de 5 ori în ultimii 10 ani şi atingând 56% în
2015 în mediul urban.
Stăm mai mult în online, decât la Tv
Pentru
a avea o înţelegere completă a fenomenului expunerii oamenilor la diversele
canale media, procentul de oameni expuşi la fiecare canal poate fi analizată în
paralel cu evoluţia timpului de expunere pentru fiecare canal media. Şi în
acest caz, cea mai spectaculoasă evoluţie o înregistrăm în cazul Internetului.
Dacă acum 10 ani timpul mediu petrecut pe Internet era de 30 de minute pe zi,
acum acesta depăşeşte 3 ore, la egalitate cu TV-ul.
Dacă
am analiza timpul mediu doar pentru utilizatorii de Internet, media ar trece de
280 de minute zilnic, mai mult chiar decât timpul mediu petrecut de oameni în
exterior, expuşi la panotaj. Tendinţele observate în ceea ce priveşte numărul
oamenilor ce accesează un mediu se menţin şi în cazul timpului zilnic petrecut
accesând respectivul canal, dar descreşterea este mai atenuată în cazul TV-ului
şi Radioului. Şi în acest caz panotajul este mediul cel mai constant în ultimii
ani. Cu o medie ce depăşeşte 4 ore zilnic petrecute în afara clădirilor
panotajul a fost şi rămâne mediul la care oamenii sunt expuşi cea mai mare
durată pe parcursul unei zile.
Publicitatea urmează publicul, pe canalele
media
Conform
datelor publicate în cadrul Media Fact Book, analizând bugetele nete ale
investiţiilor în publicitate, cota ce revine Internetului este în prezent este
de 17%, faţă de 1% în 2005. În cazul presei scrise cota
scade de 5 ori, de la 24% în 2015 la 5% în prezent. TV-ul deţine cea mai mare
cotă a bugetelor de publicitate, crescând până la 64% în prezent, în timp ce
panotajul descreşte până la 8% iar Radioul se menţine aproape constant la
6% din piaţă.
Analizând evoluţia accesului oamenilor la
diversele canale media şi pe cea a investiţiilor în publicitate, observăm că în
general există o corelaţie între cei doi indicatori. Analizând la nivelul
anului 2015 ponderea timpului de expunere la fiecare canal din totalul timpului
mediu zilnic petrecut de o persoană pe cele 5 canale, şi procentul
investiţiilor în publicitate, observăm că TV-ul este cel ce deţine cea mai
favorabilă poziţie, în timp ce panotajul pe cea mai defavorabilă. Comparând
aceste procente şi cu exemplele altor ţări, aparent în România înregistrăm o
pondere mare a investiţiilor în TV şi una mică a celor în presa scrisă, la
valori similare ale cotelor timpilor medii cu cele înregistrate în alte ţări.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu