marți, 20 ianuarie 2015

„Şovinismul de mare putere” poate veni nu numai de la americani!

 Profesorul şi filosoful dr. Nicolae Iuga ne-a propus anul trecut o carte deosebit de interesantă prin ideile şi raţionamentele scrise: „Şovinismul de mare putere”, Editura „Grinta” din Cluj Napoca, director Gabriel Cojocaru. Cartea deşi a fost prezentată publicului cititor în martie 2014 la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, iată că se dovedeşte deosebit de actuală la început de 2015, după atentatele islamiştilor împotriva jurnaliştilor parizieni de la „Charlie Hebdo”.
      La pagina 55 din carte, autorul vorbeşte cum s-a schimbat lumea în ultimele decenii (în special) şi totodată securitatea unor state „După atentatele de la 11 septembrie 2001”, citez:
„...SUA ar avea nevoie de ideea unui nou adversar spre a-şi justifica în plan intern politica externă şi că Islamul ar fi duşmanul cel mai potrivit, mai ales că poate fi  uşor reprezentat pe hartă, respectiv pe ecranele televizoarelor ca o uriaşă pată verde, alungită, întinsă de la Gibraltar până în Indonezia”.
      Analistul politic Nicu Iuga continuă ideea şi la pagina 60 a cărţii şi afirmă: „Atacarea Irakului a radicalizat lumea islamică şi a furnizat un număr tot mai mare de adepţi structurii jihadiste Al-Quaeda. În loc să tragă de aici concluzia că soluţia războiului este una greşită, Statele Unite ale Americii dimpotrivă au continuat să se comporte iraţional”.
     Fiindcă ne doare, şi mă refer la cetăţenii români oneşti, atunci când vorbim de România, domnul Iuga din Sighetu Maramaţiei scrie, la pagina 83: „ Evident, în aceste condiţii ( nota noastră – cele impuse de SUA), este o iluzie să-şi imagineze cineva că în România corupţia va putea fi eliminată prin reprimarea ei de către stat, atâta vreme cât relaţiile de tip feudalo-mafiot sunt mai puternice decât ordinea de stat, iar ordinea de stat ea însăşi se bazează pe corupţie şi pe asocieri de tip mafiot (...) Românii de azi nu îşi pun problema că ar fi cetăţeni, cu drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, ci se comportă ca nişte servitori ai noilor îmbogăţiţi locali, de la care nu aşteaptă recunoaşterea unor drepturi, ci acordarea de protecţie discreţionară. Oligarhii locali, la rândul lor, se află şi ei pe post de clienţi, servitori sau vasali faţă de cei de la centru pentru că, hoţi şi corupţi fiind, au şi ei nevoie de o protecţie discreţionară de la centru, la nivel înalt, sau de arbitrajul corupt şi coruptibil al celor de la centru, după caz. În fine, cei de la centru, din capitală, din parlament, guvern şi alte instituţii centrale, respectiv cei de la vârful piramidei trofice sunt oarecum în aer.
     În capitolul V, conf. univ. dr. Nicu Iuga, spune un trist dar un adevăr, citez doar titlul şi nu fragmentez ideea: „O glumă tristă: suveranitatea României”! Poate de aceea autorul a fost un incomod pentru securitatea lui Ceauşescu pe vremea când era student şi văd că este incomod şi în ziua de azi pentru mulţi contemporani!
       În capitolul VI, numit „Irakul, Rusia şi Primăvara arabă” ( titlu oarecum profetic ), autorul începe cu subcapitolul „Preparative pentru un război anti-islamic de lungă durată”. Sunt amintite metode de slăbire a ţărilor arabe cu scopul jefuirii, în principal de americani cu acordul tacit al puterilor Europei, a bogăţiilor naturale, respectiv rezervele de petrol printr-un: „proces de secularizare, de laicizare a statelor Islamului, în scopul slăbirii influenţei pe care religia o deţine aici în diferitele domenii ale vieţii, în speţă în plan moral şi politic. Se urmăreşte debilizarea religiei şi laicizarea statului ca premise ale „democratizării”politice. Nu ştim dacă într-un viitor previzibil se va ajunge şi în ţările islamice la indeferentismul religios din Europa occidentală sau la degenerarea spiritului religios ca în SUA, dar putem spune că aceasta este tendinţa. Laicizarea combinată cu fragmentarea vor contribui la slăbirea islamului
mai mult decât operaţiunile militare propriu zise”.
     În subcapitolul IV „Cum a fost regizată Primăvara arabă?”, filosoful român scrie: „După Engdahl, ( economist şi politolog american, consultant economic şi jurnalist contemporan ) primul motiv ar fi acela că în mâinile liderilor lumii arabe se află concentrată o bogăţie uriaşă, constând în fonduri acumulate şi resurse. Aceste state trebuie democratizate, cam în felul cum
s-a procedat în Rusia pe la începutul anilor ’90, pentru că aici să poată pătrunde „economia de piaţă”, respectiv să se poată restructura economia după indicaţiile imperative ale FMI, astfel
ca „băncile şi societăţile financiare occidentale să poată veni şi să-şi ia prada”.
       La pagina 119, dr. Nicolae Iuga prezice declanşarea unui nou război: „...pentru răsturnarea actualei ordini mondiale, cu toate şansele de a deveni al treilea război mondial,
ca unică soluţie de ieşire din situaţia imposibilă în care se află, prin provocarea Chinei, sub pretexte cum nu se poate mai aberante şi absurde, cum ar fi acuzaţiile că China nu recunoaşte independenţa Taiwanului, sau că nu respectă drepturile omului, motive considerate „suficiente” ca SUA să nu le mai plătească uriaşa datorie”.
        Concluzionând, acest „lunetist  al politicilor şi mişcărilor americane şi occidentale”, dr. Nicolae Iuga trebuie apreciat pentru coloana vertebrală ( în idei )  în ceea ce-l priveşte şi că nu se aliniază celor care deţin doctorate în politici externe şi un pix bine plătit în mână şi proslăvesc Statele Unite, ci, dimpotrivă cu luciditate, cu argumente, cu dovezi, vorbeşte despre o naţie cu o datorie externă enormă, dar care vrea să deţină frâiele militare şi economice implicit, ale întregii lumii. Adică să fie un fel de...Rambo! Nicolae Iuga recunoaşte, după o minuţioasă cercetare şi mult studiu că, pe moment, SUA, prin bugetul alocat înarmării şi serviciilor secrete, este singura superputere. Aceasta, cu acceptul Casei Albe, a complicilor, se comportă asemeni ţărilor cu dictatori vestiţi odinioară, dar a uitat de puterea religiei, de patriotismul unora din ţările divizate sau ocupate de aceştia, precum şi de fanatismul islamiştilor pentru care Mahomed şi pământul lor arid reprezintă totul, motiv pentru care sunt capabili şi fericiţi să-şi dea viaţa (vezi exemple în ţări precum: Afganistan, Irak, Iran, Siria, Yemen etc.) Oare finalul este aproape şi va fi unul apocaliptic, aşa cum scrie Biblia, sau Dumnezeu ori Mahomed (Alah) se va îndura şi ne va mai lăsa să respirăm aerul Terei?



                                                                                                Dragoş Gelu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu