duminică, 28 decembrie 2014

Iohannis, Bjoza și legionarii

                                               
Written by Petru Clej

Decorarea de către președintele Klaus Iohannis a președintelui Asociației Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), Octav Bjoza, primul act de acest gen al noului președinte, a stârnit comentarii și chiar critici.
“Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului MCA România ia act, cu dezamăgire, de decizia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, de a acorda Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler unui deţinut politic care se afişează public cu un partid susţinător al Mişcării Legionare şi al neo-nazismului. Condamnarea atrocităţilor comise de dictatura comunistă este o datorie a fiecărui om politic din România.”, se spune într-un comunicat al MCA.
“Sistemul criminal comunist l-a aruncat în închisoare pe domnul Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, i-a distrus viaţa, i-a persecutat familia şi i-a refuzat drepturile universale ale oricărei fiinţe umane. Aceste crime comise de regimul comunist nu anulează crimele comise de legionarii impotriva evreilor din România. Faptul că, în România post-comunistă, domnul Bjoza a ales să împărtăşească idealurile Mişcării Legionare, să omagieze ideile şi credinţele acestei mişcări politico-religioase criminale, este profund regretabil.”
”Preşedintele României însă, prin puterea în încrederea cu care a fost investit, are obligaţia a trasa linia fină dintre eroul anti-comunist şi participantul activ la activităţi omagiere a unei Mişcări criminale antisemite. Decorarea unui sustinator, declarat, al Mişcării Legionare, cu Ordinul Naţional Steaua României poate fi interpretată ca o omagiere adusă, de Administraţia Prezidenţială, acelei mişcări naţionaliste, fasciste, criminale. Fără condamnarea explicită a Mişcării Legionare, fără delimitarea clară a Administratiei Prezidenţiale de ideile Mişcării Legionare propovăduite activ, îmbrăţişate, omagiate şi dată drept exemplu de către domnul Bjoza, Preşedintele României, pentru noi, a semnat un dezamăgitor act de populism“, încheie comunicatul MCA.
Evenimentul care a provocat criticile este participarea lui Octav Bjoza în noiembrie 2009 la o ceremonie închinată “martirilor legionari” la Râșnov.
“Nu sunt legionar, nu am fost și e prea târziu să mai devin, dar norocul meu a fost ca la vârsta de 19 ani să fiu educat în temnițele comuniste de unii dintre ei. Mi-au marcat tot restul vieții, de la ei am învățat pentru totdeauna că nimic, fiule, nu se poate realiza fără morală, nici în familie, nici în economie, nici în politică, nici în țară. Și mai e ceva, băiatule, fără credință nimic nu se va putea realiza. Tot ei mi-au atras atenția că neamul românesc e bântuit de trădători, de vânzători de țară și au avut dreptate și din cauza asta îi voi purta în mintea și în sufletul meu câte zile voi avea“, declara atunci Octav Bjoza, care apare într-un videoclip al organizației neo-legionare Noua Dreaptă Brașov.
După cinci ani, confruntat cu comunicatul MCA, Octav Bjoza își nuanțează poziția.
“Sunt împotriva oricăror extremisme. Este revoltător! Nu am fost, nu sunt şi nu voi fi niciodată antisemit. În temniţă am fost educat să nu privesc oamenii după etnie, culte sau politici. Eram doar luptător anticomunişti acolo, nu făceam deosebire care este legionar, ţărănist, cuzist sau că n-avea nicio culoare politică. Sunt împotriva oricăror extremisme, fie de stânga, fie de dreapta“, afirmă Octav Bjoza citat de cotidianul Adevărul.
“Când sunt comemoraţi luptătorii anticomunişti, noi suntem cu ale noastre, legionarii cu ale lor. Probabil se referă la comemorarea de la mănăstirea Constantin Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Eu fiind din Braşov am participat la ceremonial, ei au avut drapel, a fost treaba lor. Irascibilitatea nu ajută nimănui. Lucrurile trebuie discutate cu calm şi fără patimă. Am susţinut întotdeauna că unii dintre legionari au avut părţi bune. Faptele rele trebuie judecate separat, înfierate, astfel încât să nu se mai repete“, mai spune liderul AFDPR, citat de același cotidian.
“Nu trebuie judecaţi toţi în bloc, în masă. Aşa cum nu judecăm nici toţi membrii PCR, care au fost 4-5 milioane. Păcătoşii – tâlhari, femei uşoare – care s-au întors către Dumnezeu sunt iertaţi, dar unui fost legionar sau a altora care au făcut parte dintr-o mişcare extremistă, deşi n-au comis crime, nu le este permisă întoarcerea către Dumnezeu. În schimb, criminalilor care ne-au trimis în puşcării le este permis să se plimbe ca la ei acasă prin Parlament. Sunt de acord ca legionarii care au comis crime să fie pedepsiţi. Dar, repet, nu trebuie toţi judecaţi în bloc. Martirii din puşcăriile comuniste sunt, în continuare, nerecunoscuţi. Printre ei au fost mulţi preoţi a căror putere spirituală treceau de zidurile celulelor închisorii, dându-ţi forţă psihică. Totuşi, eroii noştri nu sunt beatificaţi sau martirizaţi, aşa cum se întâmplă la alte naţiuni”, afirmă Octav Bjoza.
Trecut anti-comunist
Născut în 1938, actualul președinte al AFDPR a fost condamnat în 1958 la 15 ani muncă silnică pentru faptul că fusese membru al organizației “Garda Tineretului Român” din Brașov care avea ca scop răsturnarea prin forță a regimului comunist. A fost eliberat din închisoare în 1962.
Octav Bjoza este lider al AFDPR din decembrie 2008, fiind desemnat în funcție după moartea lui Constantin Ticu Dumitrescu.
Așa cum spune el însuși, era prea tânăr ca să fi fost legionar, având doi ani atunci când Ion Antonescu (atenție, nu comuniștii) a interzis Mișcarea Legionară, ca urmare a rebeliunii eșuate din 21 – 23 ianuarie 1941.
La fel cum nici predecesorul lui, Ticu Dumitrescu, în vârstă de 12 ani în 1941, nu avea cum să fie legionar, așa cum îl acuza în 1990 imunda propagandă fesenistă.
Cât privește simpatiile politice ale lui Octav Bjoza, aici lucrurile par să stea altfel. Declarația din 2009, dar și mai nuanțata declarație din decembrie 2014 arată o convergență, cel puțin parțială, cu ideologia legionară.
Desigur că Octav Bjoza și legionarii aveau în comun anti-comunismul și rezistența față de un regim impus cu forța în România de o putere străină.
Dar anti-comuniști erau destui în acea vreme, mulți dintre ei aruncați în temnițe încă din 1947 și printre ei destui eliberați în 1964, adică după Octav Bjoza.
Cel mai faimos dintre ei, supraviețuitor după 1990, a fost Corneliu Coposu, președinte al PNȚCD până la decesul său în 1995.
Din câte îmi amintesc, Corneliu Coposu nu a făcut niciodată apologia Mișcării Legionare și nu a manifestat niciun fel de simpatie pentru idelogia sa, ca și pentru “martirii” legionari.
Corneliu Coposu a fost toată viața sa un democrat desăvârșit și a înțeles că lupta împotriva unui regim totalitar nu înseamnă tolerarea unei alte mișcări totalitare.
Probabil a învățat, ca fost secretar particular al liderului PNȚ, Iulia Maniu, și din experiența anului 1937 când țărăniștii au făcut un pact de neagresiune în campania electorală cu Partidul Totul Pentru Țară, aripa politică a Mișcării Legionare, care a contribuit indirect la instaurarea dictaturii regale în februarie 1938, prima dintr-un șir de dictaturi fascizante.
Aș adăuga și faptul că Ion Rațiu, candidatul PNȚCD la președinție în 1990, diplomat în post la Londra în 1940, a cerut azil politic imediat după instaurarea dictaturii național-legionare la 6 septembrie 1940, preferând exilul care avea să-l țină departe de țară timp de 50 de ani.
Ideologia legionară – inacceptabilă azi
Situația din 2014 nu este aceeași cu cea din 1940, 1945, 1958 și nici măcar cu cea din 1990. Faptul că regimul comunist este complet discreditat nu înseamnă că adversarii săi politici legionari trebuie să fie absolviți de abuzurile și crimele comise până în 1941, doar pentru faptul că unii dintre ei au fost persecutați după acea dată.
Mai mult, ideologia legionară care se baza pe exclusivismul etnic și religios, care avea ca pilon fundamental antisemitismul, nu mai este acceptabilă în mileniul al III-lea.
E suficient să-ți arunci o privire pe paginile de intenet cu coloratură neo-legionară și poți vedea imediat orientarea xenofobă, anrisemită, rasistă, homofobă, incitatoare la ură de toate felurile.
Rămâne întrebarea – a fost o greșeală decorarea lui Octav Bjoza de către președintele Iohannis?
“Prin acest moment vreau să marchez începutul unui nou capitol în istoria noastră recentă, un preşedinte care pune în valoare înainte de toate modelele din societate, iar foştii deţinuţi politici reprezintă cu siguranţă repere de moralitate pentru tânăra generaţie”, spunea pe 22 decembrie președintele Iohannis cu prilejul decorării lui Octav Bjoza.
Președintele Iohannis nu a răspuns încă criticilor MCA și a altora venite de la unele voci ale stângii intelectuale din România.
Nimănui care este întreg la minte sau are un dram de bună credință nu i-ar da prin cap să pună la îndoială atașamentul față de valorile democratice al președintelui Iohannis.
Nu știu dacă președintele Iohannis fusese informat despre declarația din 2009 a lui Octav Bjoza și chiar și dacă ar fi fost este discutabil dacă ar fi trebuit să nu-l decoreze pe liderul AFDPR, care nu a avut nicio implicare în Mișcarea Legionară.
Decorarea lui Octav Bjoza reprezintă și recunoașterea meritelor AFDPR ca organizație în ultimii 25 de ani.
Acestea fiind zise, criticile la adresa gestului președintelui Iohannis au au readus în prim plan dezbaterea cu privire la Mișcarea Legionară, pe care prea mulți români, mulți dintre ei din ignoranță, alții din respingerea propagandei comuniste, o consideră ca legitimă în ziua de azi, poate chiar o alternativă la actuala democrație, imperfectă prin însăși natura ei.
Octav Bjoza este un om demn de tot respectul, dar asta nu înseamnă că trebuie acceptată fără critică opinia sa față de legionari.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu