Poesis

                                     Seminţe de şoapte

Ţi-am şoptit la ureche cât de mult te iubesc

Mi-ai răspuns brutal că nu-ţi pasă,

Ţi-am cântat mai apoi o romanţă frumoasă

M-ai lovit, că de ce îndrăznesc.

Ai plecat cu maşina făcând trâmbe de fum

Am oftat cu privirea în gol,

Te-ai întors înapoi dând livezii ocol

Am cântat o odă iubirii, postum.

Te ţin în braţe şi nu simt nimic,

Pe buzele-ţi roşii ale mele buze

Cu greu încropesc o cântare de frunze,

Şi sufletul decât o sămânţă-i mai mic.

                                                           Ion Profeanu