România va pierde
anual 17 miliarde de euro din PIB peste 10 ani, dacă nu investeşte mai mult în
educaţie
Dacă România nu reuşeşte să acorde Educaţiei 6% din Produsul
Intern Brut (PIB) până în 2025, peste 10 ani vom ajunge să pierdem anual 12
până la 17 miliarde de euro, echivalentul a 7-9% din PIB-ul pe 2015. Aşa se
arată într-un studiu serios realizat de UNICEF.
Însă, dacă până în 2025 se va mări investiţia în educaţie,
România ar beneficia de creştere economică şi de mai mulţi bani la bugetul de
stat, potrivit aceluiaşi studiu.
"Dacă România ar creşte progresiv investiţia în
educaţie, de la 4,1% la 6% din PIB, s-ar înregistra o creştere economică mai
mare, de la 2% la 2,7-2,95%. Aceasta ar aduce un câştig de 12-17 miliarde de euro
în următorii zece ani. Totuşi, nu este suficient ca educaţia să beneficieze de
bani mai mulţi – aceste fonduri suplimentare trebuie investite strategic.
Recomandarea noastră este ca România să acorde prioritate maximă educaţiei
timpurii şi celei primare", a precizat reprezentantul UNICEF în România,
Sandie Blanchet.
Creşterea investiţiei în educaţia copiilor de vârste mai
mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate şi, în
timp, mai multe persoane dezavantajate ar obţine o diplomă universitară.
Studiul arată că un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9%, reduce
riscul de a deveni şomer cu 8% şi cel de apariţie a unor probleme grave de
sănătate cu 8,2%.
Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, prezent la lansarea
studiului, a subliniat că tocmai de aceea copiii ar trebui să meargă
obligatoriu la grădiniţă de la trei ani, acesta fiindcă unul din obiectivele
ministerului în viitorul apropiat.
De asemenea, economia României poate primi un imbold şi prin
îmbunătăţirea rezultatelor la testul PISA (impactul calităţii educaţiei asupra
creşterii economice).
Mai mulţi absolvenţi
de facultate, mai mulţi bani la buget
Studiul arată că absolvenţii de învăţământ secundar superior
câştigă cu 25% - 31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel
gimnazial, iar câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le
depăşesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după
învăţământul secundar superior.
Astfel, dacă ar creşte proporţia absolvenţilor de facultate
de la 13,6% la 19% în 2025, atunci PIB-ul ar fi cu aproximativ 3,6% mai mare.
Chiar şi o uşoară creştere a numărului absolvenţilor de învăţământ secundar (de
la 58% la 59,7% în 2025) ar genera o creştere de 0,52% a PIB-ului.
"Am făcut un studiu privind finanţarea pe învăţământul
superior şi am constatat că actualul model de finanţare face în aşa fel încât
banii să meargă către studenţii care provin din cele mai înstărite familii,
care vin de la liceele cele mai bune, deci practic, în zona învăţământului
superior, politicile sociale sunt destul de reduse. Introducerea unui sistem de
credite pentru studenţi ar putea să balanseze acest decalaj. Eu nu spun să
modificăm actualul sistem de finanţare al învăţământului superior, dar spun că
trebuie compensat cu un sistem de credite pentru studenţi. Astfel, cei care
provin din medii dezavantajate sau cei care nu obţin o slujbă imediat după
facultate nu vor trebui să dea banii înapoi. Rata de recuperare a banilor în
sistemele de credite studenţeşti, de regulă, este de 50%, restul fiind asociat
diferitelor politici", a spus ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.
Şi studiul arată că aproximativ două treimi din cheltuielile
publice pentru Educaţie se îndreaptă spre cele mai înstărite două cincimi ale
societăţii (65,8%), comparativ cu doar 9,9% cât îi revine cincimii celei mai
sărace. În acelaşi timp, 61,2% dintre fondurile dedicate educaţiei sunt
cheltuite în mediul urban, în ciuda eforturilor recente de a elimina
discrepanţele dintre urban şi rural.
Prevenirea
abandonului şcolar
Conform cifrelor oficiale, peste 6% dintre copiii de vârsta
ciclului primar şi gimnazial nu sunt cuprinşi în sistemul de educaţie, iar
17,5% dintre tinerii de 18-24 de ani au părăsit timpuriu şcoala. Mai mult, doar
21,8% dintre persoanele de 30-34 de ani din România au studii superioare,
comparativ cu media Uniunii Europene (UE) de 34,6%.
Copiii şi adolescenţii din familiile cele mai dezavantajate,
membrii comunităţilor rome, cei ce trăiesc în mediul rural şi copiii cu
dizabilităţi prezintă cele mai mici şanse de a absolvi învăţământul obligatoriu
şi de a-şi continua studiile la un nivel superior, arată UNICEF.
Aceste categorii se suprapun adesea, crescând riscul de
excluziune şi scăzând şansa ca aceste persoane să contribuie la dezvoltarea
ţării.
De exemplu, 14% dintre cetăţenii de etnie romă din cincimea
cea mai săracă a societăţii nu au fost niciodată la şcoală (faţă de 1,6% dintre
non-romi), în timp ce doar 4,9% dintre cei mai înstăriţi romi au studii
superioare faţă de 38,5% dintre cei mai înstăriţi non-romi.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale (2013), investiţia
insuficientă în educaţia romilor implică o serie de costuri pentru România
cuprinse între 202 şi 887 de milioane de euro, datorate unui nivel mai scăzut
al productivităţii şi al veniturilor anuale din taxe.
"Ar trebui investit mai mult şi în şcolile ce cuprind
şi menţin în sistemul de învăţământ elevi dezavantajaţi (din familii sărace,
comunităţi rome, mediul rural şi copii cu dizabilităţi). Ar fi indicat să se
depună mai multe eforturi care să vizeze copiii cu risc de abandon şcolar, în
sensul prevenirii sau abordării imediate a situaţiei de abandon. Ţinând cont de
ultimele studii referitoare la dezvoltarea cerebrală şi angajabilitate, ar
trebui să se pună mai mult accent pe abilităţile sociale, emoţionale şi
necognitive la nivelul curriculumului", a spus reprezentantul UNICEF,
Sandie Blanchet.
Rata abandonului ar
trebui să scadă la 11% până în 2020
În concordanţă cu Strategia Europa 2020, România urmăreşte
să reducă până la 11,3% rata părăsirii timpurii a şcolii (PTS) la nivelul
grupei de vârstă 18-24 de ani până în 2020 şi să crească rata absolvirii
învăţământului terţiar până la 26,7% în cazul grupei de vârstă 30-34 de ani.
Specialiştii spun că aceste ţinte vor fi greu de atins având
în vedere că numeroşi copii se află în prezent în afara sistemului de
învăţământ, că aproape unul din cinci tineri din grupa de vârstă 18-24 de ani
nu termină învăţământul obligatoriu (17%) şi că peste jumătate dintre elevii
din cohorta de vârstă nu reuşesc să termine clasa a XII-a şi să treacă examenul
de Bacalaureat.
Deşi au fost luate măsuri de reformă în vederea
îmbunătăţirii accesului şi a calităţii educaţiei, este clar că sunt necesare
mai multe intervenţii şi resurse având în vedere complexitatea dificultăţilor
cu care se confruntă toate aceste categorii cu risc, mai arată studiul. Sursa
Adevărul.ro
Cristian LAURENŢIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu