marți, 22 aprilie 2014

TOPUL celor mai bogaţi candidaţi la alegerile europarlamentare. Câţi bani au în CONTURI

Aproape două milioane de euro, atât deţine în conturi cel mai înstărit candidat la alegerile parlamentare din 2014. În clasament, doi candidaţi au declarat că au peste un milion de euro, în timp ce alţi 13 au peste 100.000 de euro. Cine sunt candidaţii la europarlamentare cu cei mai mulţi bani în conturi, citiţi în materialul de mai jos.
 Peste 1,7 milioane de euro este cea mai mare sumă declarată în conturi de aspirant la un fotoliu de eurodeputat după alegerile din 25 mai. Peter Costea, un candidat independent, şi-a făcut averea, potrivit declaraţiei sale, din avocatură, profesie pe care o practică în Statele Unite. Cabinetul său din Texas şi investiţiile făcute  i-au mai adus, pe lângă cele aproape două milioane de euro din conturi, un teren agricol în judeţul Arad, de peste 1.000 de metri pătraţi, şi o casă de locuit în Texas. Cu toate acestea, el conduce o Honda din 2001 şi nici nu are bunuri care să depăşească 5.000 de euro.
Nu departe de Peter Costea este şi fostul europarlamentar şi şef al Casei Naţional de Asigurări de Sănătate, liberalul Cristian Buşoi. Acum, el aspiră la un nou mandat de europarlamentar, fiind al cincilea pe lista liberalilor, ceea ce îi asigură un loc eligibil. Potrivit declaraţiei de avere, Buşoi se poate lăuda cu 1,4 milioane de euro în cele 30 de conturi (10 dintre ele fiind pe numele soţiei), dar şi cu nouă terenuri şi patru imobile (două apartamente în Bucureşti, un apartament în Bruxelles şi o casă în Drobeta Turnu Severin). Mai mult, fostul şef al CNAS a declarat că deţine bunuri în valoare de 42.000 de euro şi că a făcut investiţii de 1,2 milioane de euro, veniturile sale fiind bazate pe activitatea notarială a soţiei sale, dar şi din investiţii şi plasamente.
Încă nu a atins milionul de euro, dar cu un nou mandat de europarlamentar ar putea să o facă. Democrat-liberalul Marian Jean Marinescu luptă, din nou, pentru un fotoliu de eurodeputat, fiind pe locul patru pe lista PDL, adică un loc eligibil, şi pe locul trei în topul conturilor eurocandidaţilor. Marinescu a declarat că deţine aproximativ 700.000 de euro, nouă terenuri şi două imobile. Are livezi care se întind pe aproape 15.000 de metri pătraţi, fâneţe de aproximativ 6.500 de metri pătraţi, dar şi peste 1.000 de mp de pădure.
Venit din Guvern, unde a fost secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, dar şi din ASF, Doru Frunzulică vrea acum în Parlamentul European. Iar locul 13 pe lista alianţei PSD-PC-UNPR aproape că îi garantează un loc la Bruxelles. Ajuns pe treapta a patra în topul conturilor eurocandidaţilor, Doru Frunzulică a declarat că deţine aproximativ 500.000 de euro în conturi, dar şi cinci terenuri în Ilfov, Olt şi Braşov, nouă imobile (două case de vacanţă şi şapte case de locuit), plus tablouri, bijuterii şi timbre în valoare de 30.000 de euro.
Ales europarlamentar PDL, în 2009, Cristian Preda deschide, la alegerile din 25 mai, lista Partidului Mişcarea Populară, în condiţiile în care a fost exclus din PDL la sfârşitul lui 2013. Obişnuit cu Bruxelles-ul, Preda a adunat în conturi aproximativ 437.000 de euro. Mai mult, el a declarat că deţine şi două terenuri şi un apartament.
N-are niciun teren, niciun imobil, conduce un Renault, dar are în conturi aproape 360.000 de euro. Pe locul şase în clasamentul conturilor candidaţilor la europarlamentare, Sorin Moisa, şef de cabinet al comisarului European pentru agricultură, Dacian Cioloş, ocupă locul zece pe lista PSD-PC-UNPR şi, pe lângă banii din conturi, el mai declară şi bunuri în valoare de 8.000 de euro.
Deschizătoarea listei PNL, Norica Nicolai, a început drumul european, în 2009, cu aproximativ 7.000 de euro în conturi. Acum, după un mandat, în conturile ei s-au adunat aproape 308.000 de euro şi astfel ocupă locul şapte în topul averilor din bancă. Pe lângă bijuteriile sale, în valoare de 14.000 de euro, Norica Nicolai mai deţine un teren şi două imobile.
În prezent europarlamentar PDL, Theodor Stolojan deschide lista PDL pentru alegerile europarlamentare. Potrivit declaraţiei sale de avere, democrat-liberalul deţine patru terenuri şi un apartament, conduce un Matiz, dar în conturi are aproximativ 256.000 de euro, ceea ce îl pune pe locul opt în clasamentul averilor candidaţilor.
Europarlamentarul PSD Victor Boştinaru are „doar” 250.000 de euro în conturi, ceea ce-l clasează pe locul nouă în topul averilor aspiranţilor la un fotoliu de eurodeputat. Totodată, Boştinaru a declarat că deţine şi trei terenuri în Bucureşti şi în Prahova, o casă de locuit şi două de vacanţă.
Controversatul Sebastian Bodu, actual europarlamentar, ocupă locul doi pe lista PNŢCD, după Aurelian Pavelescu. Cu o declaraţie de avere aproape goală în 2009, 2014 l-a prins pe Bodu cu două terenuri şi o fâneaţă, un apartament, un BMW din 2011 şi cu aproximativ 240.000 de euro în conturi. Astfel, Bodu se clasează pe locul zece în clasamentul averilor celor care candidează la europarlamentare.
Soţia premierului Victor Ponta n-a prins un loc în top 10, dar nu e foarte departe. Cu aproximativ 230.000 de euro în conturi, două terenuri, un apartament şi două case de vacanţă, Daciana Sârbu a intrat în cursa pentru europarlamentare de pe locul şapte pe lista PSD-PC-UNPR.
O altă soţie, de data aceasta cea a preşedintelui PNL, Crin Antonescu, ocupă locul al doilea pe lista liberalilor. Adina Vălean este şi vicepreşedinte al grupului politic ALDE din Parlamentul European. Potrivit declaraţiei de avere, ea deţine un teren, două apartamente, o casă de locuit şi un loc de parcare, are bijuterii de 18.000 de euro, dar şi aproximativ 200.000 de euro în conturi.
Cel mai probabil nu va prinde un loc de europarlamentar, fiind pe un loc neeligibil pe lista PMP. Însă Ruxandra Dragomir, fostă jucătoare de tenis, a intrat pe lista candidaţilor cu cei mai mulţi bani în conturi, având aproximativ 186.000 de euro în bancă. Pe lângă bani, Dragomir a mai declarat că deţine şi trei terenuri în Bucureşti şi Cernica, trei case şi trei ceasuri în valoare de 21.800 de euro.
Candidatul UDMR la alegerile europarlamentare Csaga Sógor se alătură topului celor mai înstăriţi candidaţi, fiind pe locul 14, cu 163.000 de euro. Pe lângă bani, potrivit declaraţiei de avere, udemeristul mai deţine opt terenuri în Harghita, Cluj şi Satu-Mare şi şapte imobile (patru apartamente, două case de vacanţă şi un spaţiu comercial).
Actual europarlamentar PSD, Viorica Dăncilă este trimisă din nou la Bruxelles pe locul nouă, adică un loc eligibil. Căsătorită cu un manager al unei companiei petroliere, Dăncilă a declarat că deţine în conturi aproximativ 116.000 de euro, un teren şi două imobile (un apartament şi o casă de vacanţă).
Probabil cele mai interesante declaraţii de avere le au candidaţii PPDD la alegerile europarlamentare, aceştia fiind chiar membrii conducerii centrale a partidului. Primul pe listă, Dan Diaconescu. A declarat că deţine 11 terenuri şi şapte imobile, dintre care niciunul nu este un spaţiu de locuit, ci numai spaţii comerciale. Are bijuterii în valoare de 400.000 de euro şi a vândut zece imobile în 2012 la un preţ total de peste 1,7 milioane de euro.
Simona Man, preşedinta partidului, la fel. N-are niciun cont, dar deţine un teren, un apartament şi bijuterii de 100.000 de euro.
Locul trei pe lista PPDD este Diana Voiculescu. Ea se declara fără bani în conturi şi cu niciun imobil pe numele ei, dar, surpriză, are bijuterii de 500.000 de euro.
Secretarul general al partidului, Liviu Neagu, vrea şi el în Parlamentul European, aşa că intră în cursă pe locul patru pe lista PPDD. Zero lei în conturi, dar cu patru terenuri şi două imobile.
Locul cinci pe lista PPDD pentru alegerile europarlamentare este ocupat de Radu Orzaţă. Potrivit declaraţiei sale de avere, nu deţine niciun teren, niciun imobil, nu are niciun cont, dar se mândreşte cu trei maşini: o Toyota, un BMW şi un Volvo.În aceeaşi situaţie se află, de altfel, mai mulţi candidaţi la Parlamentul European, de la toate partidele. În frunte cu foştii miniştri, Ramona Mănescu, Maria Grapini şi Cristian Petrescu până la preşedintele PNŢCD, Aurelian Pavelescu, liberalii Claudia Benchescu, Romeo Stavarache şi Mihai Ţurcanu, dar şi pedelistul Orest Onofrei.
                                    
                                   Cât câştigă un europarlamentar

Salariile europarlamentarilor sunt stabilite prin regulamentul Parlamentului European, dându-le posibilitatea să aleagă dacă să fie plătiţi conform salarizării din Parlamentul ţării din care fac parte (cazul italienilor) sau conform PE.
Astfel, un eurodeputat primeşte lunar o indemnizaţie de aproximativ 6.200 de euro net, plus alţi 4.300 de euro pentru cheltuieli admnistrative (pentru administrarea cabinetelor parlamentare, telefonie mobilă, papetărie etc).
La aceste sume se mai adaugă şi diurna de 304 euro pentru fiecare zi muncită fie în plenare, fie la comisii, fie la alte reuniuni ale UE sau 152 de euro pentru vizite de lucru în state din afara Uniunii.
Mai mult, europarlamentarii mai primesc şi aproximativ 4.200 de euro pe an pentru călătorii în interes de serviciu.
În total, un eurodeputat poate ajunge să câştige aproximativ 207.000 de euro pe an, iar într-un mandat aproape un milion de euro. Sursa Gandul.Info


                                                                   Cristian LAURENŢIU

Un comentariu:

  1. România-i un teren de experimentare socială de 25 de ani încoace. Am avea două variante de societate propuse de acest hibrid politic (în fond, o dictatură a lăcomiei, bine mascată) numit democraţie, într-un fel de luare-n derâdere şi rânjire în oglinda din care ne priveşte democraţia ateniană şi Secolul lui Pericle. Stânga şi dreapta, precum braţele crucii creştinismului ce încearcă, de 2000 şi de ani, să exorcizeze sau măcar să îmblânzească egoismul şi barbaria din noi şi să ne redea luminii şi lumii. Doctrina de stânga ar trebui – măcar teoretic – să niveleze diferenţele sociale. Să propună, să instituie un echilibru cât de cât rezonabil între clasele sociale (care există, fie că recunoaştem sau nu.) Să organizeze statul de aşa manieră încât el să poată controla şi menţine acest echilibru într-un mod paternalist, desigur, să redistribuie veniturile acumulate din taxe şi impozite dresate celor avuţi pentru a oferi şanse egale tuturor cetăţenilor, acces la educaţie, la un sistem sanitar modern şi eficient, la o bătrâneţe lipsită de griji, într-un cuvânt, accesul la statutul de cetăţean liber. În realitate, stânga s-a înecat cu pronumele conjunctive “mi-ţi-i, ni-vi-li, me-te-îl-o, ne-ve-i-le; me-te-îl-o, ne-ve-i-le, mi-ţi-i, ni-vi-li”, dând să apuce şi să-şi împartă, care mai de care aflat în demnitate publică, câte-o ciosvârtă din bugetul şi-aşa prea mic, şi-aşa prea nevolnic şi nicidecum să împartă şi acelora pe care, chipurile, i-ar conduce. Socialismul a venit mult prea devreme şi-a murit la puţină vreme după naştere. Dar, desigur, rămâne o propunere, o schiţă socială încă vrednică de a fi îmbunătăţită. Sau nu.

    De cealaltă parte a verticalei se zbânţuie în dansurile ritualice de dinaintea războiului, generoasa doctrină de dreapta. “Laisser faire, laisser passer”. Îngăduind cetăţenilor (unora, desigur) să zburde liberi, să facă orice i-o tăia pe ei capul, prin albia comică desenată de nişte legi anemice şi mizând foarte mult pe liberul arbitru şi pe imitarea naturii. Şi-n natură, din miliardele de muguri care împodobesc primăvara pomii, doar unii ajung flori, şi doar foarte puţine flori ajung fructe şi doar infim de puţine fructe ajung să se coacă. O astfel de societate, spartană, în care cel mai puternic şi cu instincte sănătoase triumfă ar fi una naturală – spun sacerdoţii Dreptei. Bătrânii ne incomodează, sunt inutili, deci ar fi numai potriviţi să-i eliminăm. Consumă degeaba, nu produc nimic. Ar fi un impediment că, în îmbulzeala generală, aceia pe care-i trimitem la groapa cu var, în devălmăşie, să fie şi iubiţii noştri părinţi sau bunici… Dar şi peste asta putem trece senini, doar suntem tineri şi puternici şi vom cuceri lumea! O societate dreaptă nu se poate clădi fără sacrificii… Şi între învingătorii acestei societăţi în care cel mai puternic triumfă, unii-s mai învingători decât alţii, pentru că doar ei au acces la medicină, la bogăţie, dezmăţ şi triumf în dauna celor de la baza piramidei care doar ce au dreptul să aleagă şi să aclame.
    Cum a crescut exponenţial ura socială şi cumplita frustrare a individului, însingurarea lui şi uriaşa neputinţă – care poate naşte turbare şi crimă – în faţa unui establishment arogant, insensibil şi imposibil de identificat?” R.H.

    RăspundețiȘtergere