În cîrca ţăranilor

Toxiinfecţiile alimentare produse la ziua preşedintelui Zamfir Ciceu al Consiliului Judeţean Maramureş şi la botezul nepotului lui Nicolae Bud au generat alaltăieri şi ieri controale severe în pieţele ţărăneşti din Baia Mare, care s-au încheiat prin confiscarea de brînzeturi şi chemări la ordine. Măsurile luate de autorităţile sanitar-veterinare sînt pripite şi au o doză de disperare ordonată de sus, cîtă vreme nu s-a dovedit că alimentele incriminate provin din piaţă!

Dacă au cumpărat caşul din hala de lactate, trebuie să spunem că restaurantele nu au voie să se aprovizioneze cu produse de origine animală din pieţe. Contaminarea cu stafilococi s-ar fi putut produce în bucătăriile unde au fost manipulate şi preparate alimentele, însă cabana de la Apa Sărată şi restaurantul Carpaţi nu au fost închise pentru dezinfecţie, cum ne-am fi aşteptat. În schimb, inspectorii s-au războit pînă la lacrimi şi leşin cu ţărăncile din piaţă, ca să le denatureze brînza dulce din coşerci, pentru că nu avea etichetă!

Mai util pentru noi toţi ar fi fost ca echipele de control să fi făcut anchete epidemiologice pentru a descoperi sursa Staphylococcului aureus care a îmbolnăvit grav 25 de funcţionari publici şi apoi 45 de prieteni ai fostului deputat Nicolae Bud - şi trei copii. Printre mesenii de la "Carpaţi" au fost şefa Sanepidului judeţean şi şefa Serviciului pentru siguranţa alimentelor din Direcţia Veterinară Maramureş. Ca specialiste aflate (întîmplător) în locul toxiinfecţiei alimentare grave, cu victime de rang social înalt din Baia Mare şi Bucureşti, ne aşteptăm ca cele două responsabile pentru sănătatea publică (doamnele dr. Carmen Sima şi ing. chimist Elvira Marinca) să dea dovadă de orgoliu profesional şi să descopere sursa de contaminare.

Însă impresia noastră este că instituţiile de stat nu se luptă pentru a preveni aceste epidemii nefericite, ci joacă un rol preponderent informativ-educativ, ceea ce nu-i mulţumitor pentru opinia publică. Ştim că laboratoarele sînt insuficient dotate şi nu au personal suficient şi specializat. Toxiinfecţiile alimentare rămîn cu cauze necunoscute!

Educaţia sanitară este necesară, dar normele de igienă sînt neglijate, inspectorii de stat nu mai controlează zootehnia şi industria alimentară, bucătarii nu merg periodic la medic, alimentele nu sînt refrigerate corect pentru a preveni multiplicarea bacteriilor şi producerea toxinelor, animalele nu sînt tratate de furuncule. Efectele - toxiinfecţii alimentare produse de consumul de brînză din lapte muls de la vaci cu mamită stafilococică ori prin contaminare cu stafilococi proveniţi de la oameni (unul din doi sîntem purtători de S. aureus).

Distrugerea brînzeturilor ţărăneşti în pieţele orăşeneşti nu este justificată. Şocul toxic cu vomă şi diaree durează trei zile, cu tratament antibiotic, dar reculul psihologic pentru ţărani şi consumatori ţine cu mult mai mult.

                                                                              Alec PORTASE