duminică, 24 martie 2013

25 Martie - Bunavestire, sărbătoarea primăverii şi a vieţii: Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Blagovestenie!


Află lucruri inedite şi interesante despre o zi specială care se apropie!Tradiţiile şi obiceiurile de Bunăvestire sunt atât de frumoase, atat de româneşti, atât de străvechi, cu atat de mult iz stramosesc, încat trebuie sa vi le facem cunoscute.
Luni, 25 martie, în calendarul creştin ortodox, este sărbătorită Bunavestirea, o sarbatoarea importanta si draga multora dintre romani. Ziua in care Maica Domnului a fost instiintata de arhanghelul Gavriil ca il va purta in pantecele sale pe fiul Domnului este considerata a fi o zi sfanta si este cinstita ca atare. In mentalul si credinta populara romaneasca, exista insa o sumedenie de obiceiuri si traditii legate de aceasta sarbatoare autohtona. Traditiile si obiceiurile sunt atat de frumoase, atat de romanesti, atat de stravechi, cu atat de mult iz stramosesc, atat de putin cunoscute unele, incat trebuie sa le scoatem la lumina si sa le dam mai departe.
Sarbatoarea de Bunavestire mai este cunoscuta si sub denumirea de Blagovestenie ( Blago Vesti), cuvant ce este de origine slava. Este o sarbatoare ce descrie venirea fizica a primaverii si blagoslovirea naturii si a pamantului, dar si renasterea ciclica a naturii. Este ziua in care firul de iarba se dezleaga si incepe sa creasca, este ziua in care pamantul si mustele se dezamortesc, este ziua intoarcerii pasarilor calatoare.
Ziua Cucului: Bunavestirea, ziua in care pasarile vorbesc despre viata, primavara, despre oameni
In esenta sa, Bunavestire este o sarbatoare asociata indeosebi pasarilor si de aceea i se mai spune si Ziua Pasarilor. Se spune ca pasarile se intorc in aceasta zi de primavara spre casele lor, purtand pe aripile lor speranta, primavara, dorul de reintoarcere. In unele zone ale tarii, exista credinta ca pasarile care se intorc in aceasta zi sunt intrupari ale sufletelor stramosilor.
Intr-o zi atat de speciala, pasarile au si ele dezlegare de la cel care le-a creat, limba fiindu-le dezlegata. Cucul prezinta si el o importanta deosebita in geneza sarbatorii Bunavestirii, primul sau cantat fiind asociat echinoctiului de primavara, iar ultimul sau cantat de solsitiul de vara. Doar in aceasta zi, de Bunavestire, cucul, despre care se crede ca in timpul frigului si al iernii devine uliu, redevine la loc cuc si incepe sa cante. Harul cantatului ii este dat pana de sarbatoarea Sanzienelor sau a Sfantului Petru cand devine iarasi uliu (Amutitul Cucului). Dar Cucul este cu siguranta o pasare speciala si nu degeaba in unele regiuni ale tarii, Bunavestire mai este cunoscuta si ca Ziua Cucului… Harul cantatului ii este dat inapoi la urmatoarea sarbatoare a Blagovesteniei.
In cultura româneasca populara, exista o sumedenie de superstitii legate de cantatul cucului, aceasta pasare arhaica mitica. Se spune ca daca ii auzi cantatul in ziua de Bunavestire, este indicat sa porti straie curate, sa fii primenit si sa ai asupra ta o moneda. Vei avea parte de toate aceste lucruri pe tot parcursul anului.
In plus, Cucul este perceput in mentalitatea arhaica romaneasca drept un mesager catre om, el anuntand vesti importante in existenta unui om. Tot cucul este cel care anunta trecerea catre vara. Daca auzi cucul cantand in aceasta zi dinspre partea dreapta, este semn bun si este considerat ca aducand vesti buni. Daca in schimb, il auzi venind din partea stanga sau din spate, inseamna ca vesti proaste vei primi in curand. Conform unei alte superstitii romanesti, daca auzi cucul cantand pentru prima oara in acel an tomcai de Bunavestire, trebuie sa numeri de cate ori canta. Conform superstitiei, acestia sunt anii pe care ii mai ai de trait. Tot in credinta populara romaneasca, se crede ca de Bunavestire berzele se reintorc la vechile lor cuiburi, iar randunelele revin pentru a construi altele.
Traditii, obiceiuri si superstitii legate de sarbatoarea Bunavestirii
In calendarul crestin ortodox, Bunavestire este o zi a Postului Pastelui cu dezlegare la peste. In credinta populara, a manca peste in aceasta zi inseamna ca o sa ai parte de sanatate pe tot parcursul anului.
Sunt anumite sate romanesti in care fetele tinere inca obisnuiesc sa puna grau la incoltit in strachini de lut in ziua de Bunavestire, invocand totodata ploile, fertilitatea, abundenta, milostenia divina. In cazul in care boabele incoltesc si firicele verzi de grau incep sa se inalte inseamna ca primamavara si-a intrat deplin in drepturi si ca recoltele ei vor fi semnificative.
In ziua de Bunavestire, satenii isi pot ara pamanturile, insa nu este indicat sa le si semene daca nu vor ca pasarile cerului sa se napusteasca asupra boabelor de pe spice.
Bunavestire este o sarbatoare legata si de fertilitate si in aceasta zi pomii sunt invocati sa rodeasca, ori in caz contrar sunt amenintati cu taierea.
Totodata, vremea din ziua de Bunavestire prefigureaza vremea de Pasti sau starea de a fi a anului in curs. Daca va fi vremea calduta si insorita, anul in curs va fi unul bun. Belsug si bogatie se anunta in anul respectiv daca de Bunavestire natura se afla in frunza verde.
Bunavestire este si o zi care trebuie tinuta in pace si liniste, iar cearta si galcevile intre oameni nu isi au rostul in aceasta zi sfanta. Este bine si crestinesc sa te tii departe de certuri. Se considera a fi pacat si poti atrage astfel relele asupra ta. De asemenea, tot conform credintei populare romanesti, fereste-te sa pui closti tocmai in ziua de Bunavestire, sa atingi ouale sau sa cauti gainile, gastele, ratele de oua. Se spune ca puii fie ies strambi, fie se imbolnavesc.
Noaptea Focurilor, noaptea in care ingerii se apropie de pamant…
Unul din cel mai des intalnit obicei de Bunavestire, dar poate si cel mai frumos este obiceiul aprinderii focului. Este un ritual care in zonele Maramuresului este cunoscut sub numele de Noaptea Focurilor. In gradini sau in afara casei, se aprinde un foc mare, langa care se asaza paine, sare si apa pentru ingeri. Apa este pentru a potoli setea ingerilor, painea si sarea sunt menite sa potoleasca foamea ingerilor, iar focul este pentru a-i incalzi. Ulterior, dupa ce focul este stins, painea se imparte de pomana. In unele zone, painea si sarea se lasa in pragul usii pentru ca ingerii sa vina sa le ia. In acelasi timp, despre foc se spune ca are rol purificator, dar si abilitatea de a dezmorti livezile si pamantul.
In unele sate, exista traditia de a afuma usor grinzile caselor si unele lucruri pentru a feri acea casa de blesteme si vrajitorii, dar si pentru a tine la distanta gandurile negre. Preluare dupa http://www.garbo.ro

                                                              Cristian LAURENŢIU

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu