de Vali Bîrzoi
....Criza financiară europeană a reescaladat în al doilea
trimestru. Totuşi, România era printre puţinele pieţe unde consumul putea să
redea un impuls economiei, fiind o piaţă cu consumatori optimişti, pe fondul
alegerilor locale. Asta până la măreţul circ declanşat cu scandalul plagiatului
şi ale cărui efecte nu vor trece, din păcate, nici cu demiterea preşedintelui
Băsescu. GfK a făcut un studiu asupra climatului de consum Europa, care oferă o
privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică şi
veniturile, şi asupra dorinţei de cumpărare în rândul consumatorilor din 12
ţări europene şi din SUA.În ultimele câteva săptămâni, o escaladare a crizei
bancare a determinat revenirea crizei financiare în Europa. Situaţia din Spania
demonstrează cât de strâns legat este destinul unei ţări de cel al băncilor
sale.
„Această corelaţie a fost dovedită din nou de criză. Pe de o
parte, instituţiile financiare îşi sprijină guvernele aflate în dificultate
prin cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale. Şi, pe de cealaltă parte,
guvernele intervin atunci când lucrurile devin critice pentru băncile lor. Dacă
sectorul financiar al unei ţări se află într-o stare precară, datoria suverană
va creşte. Ca rezultat, agenţiile de evaluare reduc rapid rating-ul ţării
respective, aşa cum s-a întâmplat recent în cazul Italiei”, menţionează studiul
GfK.La summit-ul UE din Bruxelles, de la sfârşitul lunii iunie, liderii
europeni au convenit o extindere a pachetului de salvare pentru a veni în
sprijinul ţărilor din zona euro aflate pe un teren potenţial nesigur. Ţările
din centrul crizei vor accesa cu mai multă uşurinţă fondurile de salvare a
zonei euro, având de îndeplinit mai puţine condiţii. În viitor, fondul de criză
al MES va fi în măsură să ofere sprijin direct băncilor. Anterior acest lucru
nu a fost posibil datorită Tratatului privind MES, arată analiştii GfK.
Ce se va întâmpla cu România?
Ţara noastră nu intră în discuţii pentru ajutoare, nefiind
în zona euro. Şi nici nu se mai bucură de priviri simpatice de la Bruxelles, ba
dimpotrivă. România reuşise însă să rămână mai puţin afectată de criza
financiară europeană, atrag atenţia analiştii GfK. Cu toate că previziunile
privind creşterea economică sunt mai puţin optimiste, acestea se menţin la un
nivel relativ ridicat. Conform estimării din iunie, Băncii Mondiale, economia
României va creşte anul acesta cu 1,2 procente. Acest lucru fusese demonstrat
şi de creşterea accentuată, în ultimele câteva luni, a aşteptărilor
consumatorilor privind starea economiei (din nou, până în iunie).
Aceste aşteptări pozitive fuseseră influenţate în primul
rând de rezultatele alegerilor locale, menţionează studiul GfK. Aceasta
deoarece promisiunile politicienilor sunt în general crezute de români.
Optimismul privind situaţia economică era reflectat şi pe piaţa muncii. România
se numără printre ţările cu cele mai mici rate ale şomajului din Europa.
Teoretic, aceasta dă naştere la speranţe privind creşterea veniturilor
populaţiei, mai spune analiza GfK. Aşadar, când aveam nişte premize de ieşire
din… nămol, a trebuit să dăm cu mucii-n fasole, în tradiţionalul stil românesc.
Potrivit GfK, dorinţa de a face cumpărături majore, deşi a
crescut în ultimele câteva luni, rămâne totuşi la un nivel foarte coborât.
•Aşteptările privind starea economiei: -2,6 puncte
•Aşteptările privind veniturile: 1,6 puncte
•Dorinţa de cumpărare: -18,4 puncte
Reescaladarea crizei financiare a luat prin surprindere
aproape toate economiile europene. Portugalia şi România ofereau însă o rază de
speranţă. Perspectiva redresării economice a fost considerată cel mai puţin
probabilă de consumatorii din Italia (-60,2 puncte) şi Cehia (-57,1 puncte). Cele
mai ridicate valori s-au înregistrat în Franţa (-8,2 puncte), România (-2,6
puncte) şi Germania (3,0 puncte). Media în Uniunea Europeană se situează la -35
puncte. În SUA indicatorul se află la 21,2 puncte.
În ciuda reescaladării crizei financiare europene,
aşteptările privind starea economiei în România au continuat să îşi revină până
în iunie, conform GfK. Deşi indicatorul se situa la -26,2 puncte în martie,
acesta a urcat la -2,6 puncte în iunie, ajungând astfel la cea mai ridicată
valoare atinsă din noiembrie 2008. Indicatorul a atins valoarea minimă în iunie
2010, când s-a situat la -71 puncte. În ciuda tuturor problemelor, în acest
interval, economia României s-a stabilizat în mod constant.
În 2011, ţara a înregistrat o creştere economică de 2,5 procente
din PIB. Aşteptările privind starea economiei erau pozitive şi pentru 2012,
preconizându-se rate cuprinse între 1,5 procente şi 2 procente din PIB. În 2011
România a reuşit să respecte pragul de deficit fixat, de 4,4 procente din PIB.
Rata şomajului înregistrat oficial se situează la 7,7 procente.
Cu ce am mai rămas? Probabil cu mai nimic.
„Evoluţia pozitivă se afla încă pe un teren nesigur, fiind
strâns dependentă de situaţia economică în zona euro, care este răspunzătoare
de 55 procente din exporturile României. Pentru 2012, Guvernul României a fixat
o nouă limită a împrumuturilor de 1,9 procente din PIB. Şi în România se fac
auzite tot mai multe voci cerând ca consolidarea necesară a bugetului să fie
compensată cu mai multe stimulente pentru creştere şi o îmbunătăţire
semnificativă a competitivităţii. Creşterea economică susţinută depinde de
eficienţa cu care România va stimula cererea domestică”, arată analiştii GfK.
Din păcate, nu prea are cine să se ocupe de economie în
zilele astea…
Potrivit companiei de cercetare de piaţă, în multe ţări
europene, consumatorii anticipează o creştere a veniturilor în lunile care
urmează, însă una foarte mică. Indicatorul a rămas în mare parte stabil, sau
chiar s-a ameliorat. Cele mai coborâte valori s-au înregistrat în Portugalia
(-33,7 puncte), Grecia (-48,0 puncte) şi Italia (-68,0 puncte). O creştere a
veniturilor este anticipată de austrieci (-1,0 puncte), români (1,6 puncte) şi
germani (40,1 puncte). Media în Uniunea Europeană este de -43 puncte, în SUA
indicatorul situându-se la 14,7 puncte.
Francezii cheltuiesc, britanicii economisesc
În majoritatea ţărilor europene, dorinţa de cumpărare a fost
relativ constantă, la un nivel coborât sau foarte coborât. În unele ţări
aceasta s-a îmbunătăţit în ultimele două luni. Consumatorii sunt îngrijoraţi de
creşterea şi mai mare a taxelor ca parte a măsurilor de consolidare la nivel
european.
În unele ţări au fost deja aprobate creşteri ale TVA, care
vor intra în vigoare la începutul anului viitor. Ca urmare consumatorii consideră
că acum este momentul potrivit pentru a face cumpărături majore. Există însă o
diferenţă imensă între a dori să consumi şi a fi în măsură să consumi.
Mulţi oameni pur şi simplu nu îşi pot permite cheltuieli
majore în momentul de faţă, chiar dacă este momentul potrivit. În prezent, cea
mai coborâtă dorinţă de cumpărare se înregistrează în Regatul Unit (-42,3
puncte), Portugalia (-43,2 puncte) şi Grecia (-45,2 puncte). Cei mai dornici să
consume sunt bulgarii (8,5 puncte), austriecii (22,4 puncte) şi germanii (32,7
puncte). Media la nivel de Uniune Europeană se situează la -23 puncte (SUA are
un nivel de -9,6 puncte). Sursa EV.Z
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu