joi, 31 mai 2012

Epigrame - NISTOR I. BUD

LENEŞUL
De când lenea l-a cuprins
Stă mai mult la pat întins,
Iar în loc să se ridice:
Cască gura ca să-i pice...

EFECTUL LENEI
În calea fericirii noastre
Avem în noi un mic duşman
Ce naşte uneori dezastre,
Când lenea doarme pe..."ciolan".

TRÂNDAVUL
Stând la pat cu "Coana mare"
N-are bani nici de mâncare,
Căci pe el îl copleşeşte:
Lenea care-l sărăceşte.

JUSTIŢIARII
Credincioşi şi devotaţi
Mereu ţin de avocaţi:
Fac balanţa să se-ncline,
Doar spre cei cu...limuzine.

CORUPŢII DE AZI
Au renunţat la ou şi boi,
Fac licitaţii pe valute,
Iar din ciocoi devin eroi,
Nu le trebuiesc...cornute.

NOROCUL UNUI SĂRMAN
Ne-ndrăznind să fure-un bou,
El s-a mulţumit cu-n ou
Şi tăieşte-n bucurie:
De doi ani în...puşcărie!

VOTAŢI UN FIU AL SATULUI COAŞ LA PRIMĂRIA COAŞ - VOTAŢI INGINER DĂNUŢ GIURGIU!


Gluma zilei

În Germania a avut loc săptămâna trecută un Festival al berii, ocazie cu care a fost organizat un Concurs al băutorilor de bere. Cele mai multe beri au fost băute de românul Valeriu Sabău din Cicârlău, Maramureş, care a urmărit festivalul la...televizor!                                                                                  (G.D.L.)

Fiica fostului ministru Eugen Dijmarescu a murit in Japonia !


În vârstă de 36 de ani, Alina Dijmărescu a fost găsită moartă într-o camera de hotel din insula japoneză Okinawa.
Alina era absolventa a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, cunoştea 6 limbi şi lucrase în trecut pentru Lehman Brothers.
Potrivit primelor informaţii, se pare că un atac de cord i-a fost fatal fiicei lui Eugen Dijmărescu, fost Ministru de Finanţe şi viceguvernator al BNR. Dumnezeu să o odihnească în pace!
În Japonia, morţile din suprasolicitare la serviciu sunt atât de dese încât pentru ele s-a definit chiar un cuvânt: KAROSHI. Primul asemenea caz a fost raportat în 1969, când un bărbat de 29 de ani, căsătorit, a murit în departamentul de curierat al celui mai mare ziar naţional.
În traducere liberă, „karoshi” înseamnă chiar "moarte de la prea multă muncă". Cele mai dese cauze pentru Karoshi sunt atacul de cord şi atacul cerebral. Din 1987, Minsterul Muncii a început să publice statistici legate de Karoshi pentru a atrage atenţia publică asupra acestui fenomen.
46% din angajaţii marilor corporaţii japoneze se tem că vor muri din aceste cauze. Din fericire, sau din păcate în România acest fenomen „karoshi” nu există! Circulă în schimb un banc printre români:
Pe un şantier în România:
- Şefu, mi s-a rupt lopata, ce să fac?!
- Sprijină-te şi tu pe betonieră că nu mai avem lopeţi...

                                                                           Gelu DRAGOŞ

Semnificaţii istorice pentru 1 iunie 2012


1 Iunie – Ziua Internaţională a Copiilor;

1636 - S-a născut Nicolae Milescu Spătaru, scriitor, geograf şi diplomat român;

1685 - A fost încheiat Tratatul de “alianţă veşnică” între Ţara Românească şi Transilvania;

1804 - S-a născut compozitorul Mihail Glinka, considerat întemeietorul muzicii clasice ruse; (d. 15 februarie 1857)

1829 - A apărut, la Iaşi, "Albina Românească", prima gazetă în limba română din Moldova, al cărei proprietar era Gheorghe Asachi;

1838 - S-a născut Gheorghe Lahovari, inginer, scriitor, membru de onoare al Academiei Române. În 1888 a tipărit un “Dicţionar geografic al judeţului Argeş”, primul de acest fel în spaţiul românesc. (d. 13 iunie 1909);

1876 - A murit Hristo Botev, poet şi revoluţionar bulgar. (n. ianuarie 1848);

1878 - Au început lucrările Congresului de pace de la Berlin, care a recunoscut independenţa de stat a României, ca şi drepturile acesteia asupra Dobrogei, sudul Basarabiei fiind înstrăinat din nou Rusiei;

1912 - A încetat din viaţă Daniel Hudson Burnham, arhitect american, unul dintre pionierii construcţiei de “zgârie-nori”, cu structură metalică şi pereţi portanţi (n. 4 septembrie 1846);

1920 - Au fost stabilite relaţii diplomatice între România şi Vatican, la nivel de legaţie;

1926 - S-a născut Marylin Monroe, actriţă americană. ("Gentlemen Prefer Blondes", "Niagara", "Some Like It Hot") (d. 1962);

1928 - S-a nascut Petre Brâncuşi, muzicolog. La Târgu-Jiu este organizat anual Simpozionului Naţional "Petre Brâncuşi", dedicat muzicologului. (d.1995);

1980 - Postul de televiziune american "Cable News Network" (CNN) a efectuat prima transmisie;

2008 - Încetează din viaţă creatorul de modă francez, Yves Saint Laurent, simbol cultural al secolului al XX-lea, care a revoluţionat ţinutele feminine. (n. august 1936);

2009 - Grupul General Motors a declarat falimentul, la peste 100 de ani de la înfiinţare, iar compania reorganizată intră în proprietatea guvernului Statelor Unite.


Intrare liberă pentru copii, la muzeele de Mineralogie şi Etnografie

Copiii maramureşeni au intrare liberă de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului la Muzeul de Mineralogie şi Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, unde se vor putea bucura şi de multe surprize- vizionări de filme documentare şi expoziţii tematice. 
Din informaţiile primite de la dl. Remus Daniel DRAGOŞ am aflat că la Muzeul de Mineralogie, director Ioan Bob sunt în momentul de faţă două expoziţii temporare găzduite de noua aripă a muzeului: "Pe urmele incaşilor - Peru" şi "Metrologia şi Agricultura", ultima oferită şi promovată de către Muzeul Naţional al Agriculturii. (GDL) 


Elevii din clasa pregătitoare vor primi din acest an fructe gratis la şcoala

Programul prin care elevii din clasele I-VIII primesc gratis fructe in scoli va fi extins din anul scolar 2012/2013 si pentru elevii din clasa pregatitoare, iar alocarea financiara se va dubla la 10 milioane de euro, potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta. Incepand cu anul scolar 2009/2010, Romania implementeaza un program finantat cu fonduri UE de incurajare a consumului de fructe in scoli. Pentru a corecta "anumite deficiente" solicitantii de sprijin financiar pentru acest program vor fi exclusiv consiliile judetene, si nu si cele locale, ca in prezent.

Prin aceasta masura se urmareste reducerea costurilor si scaderea birocratiei, prin micsorarea numarului de dosare de plata transmise APIA de la peste 1.000, la circa 141.

Ca urmare a solicitarii de fonduri suplimentare pentru implementarea programului in anul scolar 2012/2013, impactul financiar creste cu maxim 5 milioane euro fata de 4,99 milioane de euro cat este acum plafonul national anual.

"Romania a fost atentionata de Comisia Europeana asupra gradului redus de absorbtie inregistrat in anii scolari precedenti. CE a pus la indoiala capacitatea României de a cheltui plafonul propus pentru anul scolar 2012/2013, de aproape 10 milioane euro (dublul alocarii initiale pentru România). România s-a angajat sa modifice cadrul legal in vigoare pentru a permite continuarea cresterii ratei de absorbtie a fondurilor europene", se arata in nota de fundamentare a proiectului de ordonanta.

Proiectul insista asupra termenului de "proaspete", modificand actul normativ in vigoare, care se refera doar la "fructele".Mediafax

Conferinţă de presă HCM Baia Mare


Conducerea clubului HCM Baia Mare va organiza vineri, 1 iunie, de la orele 12:00, la sediul Primăriei municipiului Baia Mare, în sala Europa, o conferinţă de presă.
Jurnaliştii prezenţi vor primi informaţii din tabăra echipei feminine de handbal din Liga Naţională: programul de pregătire, lotul de jucătoare pentru sezonul competiţional 2012-2013 şi alte aspecte organizatorice.

                                                                             Gelu DRAGOŞ, membru APS

Comisiile metodice ale dascălilor din Mireşu Mare au avut loc la Iadăra



     În continuarea activităţilor conduse de director coordonator Lucica Mogoş, a avut loc Consiliul profesoral cu tema "Evaluarea- tehnica verificării şi notării progresului şcolar". Deşi a fost o zi încărcată atât pentru elevii din Iadăra cât şi pentru dascăli, activităţile reuşite şi referatele bine întocmite ne dau certitudinea unui sfârşit de an şcolar pozitiv pentru şcolile din comuna Mireşu Mare.

                                                                   prof. Gelu DRAGOŞ

                                                 

INVITAŢIE LA CONGRESUL AL XXXIII-LEA AL AGIRo 2012 - BUŞTENI


Consiliul Director AGIRo vă invită să participaţi la CONGRESUL AL XXXIII-LEA AL ASOCIAŢIEI GENERALE A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA, care va avea loc la Buşteni, la Hotel Silva, în perioada  10 - 12 iulie 2012.
 Detalii privind participarea:
            Pensiune completă pentru 2 nopţi şi trei zile la preţul de 230 lei de persoană pentru 250 persoane.
            Pentru derularea lucrărilor congresului va fi folosită sala de peste 250 locuri din incinta hotelului şi o sală de conferinţă.
            Pentru cei prezenţi se oferă un curs de formare de 10 ore, fără credite şi posibilitatea de participare la Simpozionul Naţional cu tema ,,Relaţia şcoală - familie - comunitate, premisă a succesului şcolar“.
            Editarea  Buletinului Congresului şi a Ghidului Simpozionului Naţional cu materialele colegilor prezenţi la acţiuni, pentru suma de 35 lei/persoană.
            Diploma de participare  la Congres, semnată şi parafată de reprezentanţii ai MECTS, doar celor prezenţi la acţiune.
            Detalii despre hotel la www.hotelsilva.ro

            În baza articolului 14 din statutul AGIRo, Consiliul Director convoacă la acest congres Adunarea Generală a asociaţiei. Din ordinea de zi a Adunării Generale, care va fi comunicată ulterior, fac parte alegerile pentru Consiliul Director al AGIRo, modificări la statut, aprobarea obiectivelor asociaţiei.
  Programul acţiunilor:
·        Marţi,  10 iulie 2012
-         11,00 - 12,00  - Sosirea participanţilor în staţiune
-         12,00 - 13,00  - Cazarea  participanţilor
-         15, 00 - 18,00 -  Întâlnirea de lucru cu reprezentaţii asociaţiilor / sucursalelor / filialelor.
-         19,00 - 21,00 -  Cina cu serată muzicală

·        Miercuri, 11 iulie 2012
-         7,30 - 8,30 - Micul dejun
-         9,00 - 13,00 - Desfăşurarea lucrărilor Congresului
-         13,30 - 15,00 -  Dejunul
-         15,30 - 19,00 - Desfăşurarea lucrărilor Adunării Generale a AGIRo
-         19,00 - 20,00 - Cina
-         21,00 - 22,00 - Redactarea Rezoluţiei Congresului.

·        Joi,  12 iulie 2012
-         7,30 - 8,30 -  Micul dejun
-         9,00 - 12,00 - Simpozionul Naţional şi Cursul de formare cu tema „Relaţia şcoală - familie - comunitate, premisă a succesului şcolar“
-         12,00 - 13,00 - Încheierea lucrărilor Congresului
-         13,00 - 14,00 - Dejunul
-         15,00 - Eliberarea camerelor
  Întrucât Congresul AGIRo din acest an reprezintă o întâlnire importantă a Adunării Generale, în baza art. 11 din propriul statut, Consiliul Director, în calitate de organ executiv, hotărăşte următoarele:
  1. Înscrierea la Congres se va face numai prin intermediul Preşedintelui de asociaţie / filială / sucursală, pentru a putea gestiona atât înscrierile, cât şi sumele depuse, evitând      situaţiile neplăcute.
2. Intenţia de participare se va anunţa până la data de 2 iunie 2012.
            3. Asociaţiile şi filialele cu statut juridic vor participa cu un număr de 7 membri cu drept de vot, iar sucursalele cu un număr de 5 membri cu drept de vot. Excepţie de la această regulă o fac membrii actuali ai Consiliului Director, care participă la Adunarea Generală cu drept de vot, fără a fi luaţi în calcul în delegaţia judeţului din care provin.
            4. După data de 10 iunie, locurile vacante se vor distribui în mod egal, celorlalte judeţe care solicită suplimentare, fără ca persoanele participante astfel să aibă drept de vot.
5. Sumele se vor depune până pe data de 20 iunie 2012, în contul .............................
            6. Preşedintele asociaţiei / sucursalei / filialei, după  ce va achita sumele aferente acţiunii va completa:

JUDEŢUL ..........................................

Nr. crt.
Numele şi prenumele participantului
Profesia
 Unitatea de învăţământ la care activează
Adresa de
e-mail
Numărul de telefon
Seria şi numărul chitanţei cu care a achitat cotizaţia







şi va trimite pe adresa de e-mail: congres.agiro@yahoo.ro
Atenţie, yahoo.ro, nu .com!
 Fiecare asociaţie/ filială va plăti cotizaţia anuală, necesară pentru buna organizare a evenimentului, în valoare de 100 lei, iar fiecare sucursală, cotizaţia de 75 lei, în contul nou creat, special pentru acest eveniment odată cu contravaloarea sumelor necesare: cazare, masă, publicaţie.
Detalii privind lucrările pentru publicare:
            Lucrările pentru Publicaţiile AGIRo şi pentru Ghidul Simpozionului vor respecta regulamentul de mai jos şi vor fi trimise la adresa congres.agiro@yahoo.ro, până pe data de 20 iunie 2012.

·      Fiecare participant va trimite lucrările preşedintelui asociaţiei / filialei / sucursalei din judeţul său.
·      Preşedintele va ordona  documentele primite după destinaţia lor, în două foldere:
1.        Publicaţii pentru Buletinul Congresului;
2.        Materiale pentru Ghidul Simpozionului.
·      Ambele foldere vor fi transmise către adresa de e-mail dată mai sus.

· REGULI DE REDACTARE :
· lucrare de format A4, pe o singură parte, scris la un rând, cu margini egale de 20 mm (text aliniat „justified“);
· titlul lucrării  va fi scris cu majuscule, (Times New Roman 12 Bold), centrat;
· la două rânduri de titlu se vor scrie cu majuscule  autorul şi instituţia (Times New Roman 12);
· la un  rând, sub numele autorului se va începe scrierea textului, (Times New Roman 10).
· Lucrarea va avea maxim două pagini A4 şi va avea un singur autor.
· Lucrările vor fi scrise cu diacritice.
· Lucrările vor fi redactate în format .doc .
· Se vor trimite la adresa de e-mail: : congres.agiro@yahoo.ro 


În numele Consiliului Director AGIRo,
Profesor Victoriana Aprilia Gălbenuş

Cu ocazia Zilei Copilului, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare


Dezvoltarea inteligenţei emoţionale la copii prin scenete şi jocuri de rol
Colegiul Psihologilor din România, Filiala Maramureş a organizat pe 31 mai 2012, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, o suită de activităţi demonstrative dedicate Zilei Copilului, care au avut ca scop dezvoltarea inteligenţei emoţionale la copii. La eveniment au participat: psihologi din cadrul Colegiului Psihologilor, educatoare şi preşcolari de la Grădiniţa „Ion Creangă”, învăţătoare şi şcolari mici de la Şcoala cu clasele I-VIII „Lucian Blaga” şi Casa de tip familial Alba Iulia.
Activităţile au debutat cu sceneta: „Broscuţa Tobias a învăţat să nu mai fie furioasă”, coordonată de Ioana Pop de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, urmată de două jocuri de rol: „Unde te doare”, coordonat de Gabriela Bazai Moldovan, Gradinita nr. 36 şi „Lucian licurici învaţă să lumineze”, coordonat de Laura Achim, Colegiul Tehnic „George Bariţiu”.
Activităţile au fost pregătite şi susţinute în regim de voluntariat şi şi-au propus să facă vizibilă acea parte a muncii psihologilor educaţionali mai puţin cunoscută, dar de mare importanţă pentru sănătatea mentală a populaţiei şi cea mai puţin expusă la prejudecăţi. Acestea au vizat dezvoltarea inteligenţei emoţionale şi formarea imaginii de sine în etapa de vârstă 3-12 ani, când se dobândesc, sau nu, identităţile, iniţiativa sau culpabilitatea, respectiv, sârguinţa sau inferioritatea, condiţionând în mare parte o adolescenţă a dobândirii de roluri psihosociale noi sau dimpotrivă, confuzie, izolare, depresie.
Spre exemplu, sceneta „Broscuţa Tobias a învăţat să nu mai fie furioasă” aduce în atenţie identificarea şi gestionarea emoţiilor negative, aşa zisul management al furiei atât de important în procesul de adaptare. „Lucian licurici învaţă să lumineze” este un joc de rol cu exerciţii de autocunoaştere care-i ajută pe copii să-şi identifice aspectele pozitive ce-i fac să se remarce, iar „Unde te doare” îi învaţă să deosebească durerea fizica de cea emoţională.
De Ziua Copilului două cabinete psihologice private (Claudia Brăgaru şi Ioana Pop) s-au oferit să susţină trei sesiuni de dezvoltare a inteligenţei emoţionale la copii gratuit, iar Asociaţia PSIHOMAR a oferit dulciuri copiilor participanţi la activităţi.

                                                                Corina Şandor Martin

Comemorarea Poetului Ion ŞIUGARIU - lansare volum (opera poetică) „Bolnav de auroră”


Marţi, 5 iunie a.c., ora 15,oo la Casa Oraşenească de Cultură Tăuţii-Măgherăuş - organizăm a VIII-a întâlnire a ucenicilor cu mentorii, a erudiţilor cu profanii -
într-o şedinţă extraordinară de lucru, anuala, cu public, a Cenaclului Scriitorilor Maramureş.
Cu ocazia acestei comemorări a poetului Ion ŞIUGARIU (care are loc de obicei în fiecare an, în februarie) organizatorii propun participanţilor volumul „Bolnav de aurora” (toate poeziile poetului).
Este al 2-lea titlu din 5 contractate la Editura Dacia XXI Cluj Napoca, ca urmare a unui protocol între părţi: Editura respectiv Primaria / Consiliul local Tăuţii-Măgherăuş.

Adăpostiţi-vă în ŞIUGARIU! Sau doar poposiţi:
Vă aşteptăm să daţi curs invitaţiei noastre la această lansare de carte!
Lasaţi-vă învăluiţi în aurora (i)luminării Cuvântului...
Progresia SIUGARIU - continua!

PROGNOZA METEO 1 IUNIE 2012 ZIUA COPILULUI

Vremea va fi instabilă în cea mai mare parte a teritoriului. Vor fi înnorări temporar accentuate în vestul, centrul şi nordul ţării, inclusiv în Maramureş, unde pe arii relativ extinse se vor semnala averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. În celelalte regiuni cerul va fi temporar noros şi local, îndeosebi după-amiaza şi seara, vor fi fenomene de instabilitate atmosferică. Vor fi condiţii de grindină, iar cantităţile de apă vor depaşi local 25 l/mp. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 19 şi 27 de grade, iar cele minime între 9 şi 17 grade.

„Comorile copilăriei”

Complex de manifestări dedicate copiilor şi realizate de copii


Vineri, 1 Iunie 2012, ora 11, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Secţia pentru copii organizează un complex de manifestări dedicate Zilei Internaţionale a Copilului:
Ø      Festivitatea de premiere a concursului „Cel mai bun” şi „Cel mai fidel cititor” al Secţiei pentru copii”, ediţia a XIX-a;
Ø      Lansarea revistei pentru elevi „Fascinaţia lecturii” nr. 1/2012, realizat de Secţia pentru copii;
Ø      Lansarea Albumului Secţiei pentru copii „Eternitatea clipei... copilăria” pe anul 2011, realizator Amalia Talpoş,  bibliotecar Secţia pentru copii;
Ø      „Comorile copilăriei” – activitate realizată de elevii clasei a III-a A de la Şcoala cu clasele I-VIII „Avram Iancu” Baia Mare prof. Monica Ienuţaş;
Ø       „Micile nimicuri, lucruri de luat în serios” – expoziţie de artă plastică realizată de Clubul EMAGIC , coord. prof. Corina Bote;
Ø      „Pasiunea mea, desenul” expoziţie de desene realizate de Bianca Brandlhofer, elevă în clasa a VI-a B, Şcoala „Al. I. Cuza”;
Ø      „Clubul inimioarelor” expoziţie de artă plastică, coord. muzeograf Minerva Luca, locaţie: Ludotecă.



Corina Şandor - Martin

specialist relaţii publice
Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare
Mobil:  0722-385323
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

GEORGE PETROVAI - Meditaţiile lui Moise


Rugăciunea de pe muntele Nebo

Iţi mulţumesc, iubit Părinte,
pentru a Tale multe daruri
în lunga mea viaţă,
ce ani numără douăzeci
peste a sutei împlinire,
scurşi ca-ntr-o-nchipuire
prin legea timpului din viu.
Poruncile în zeci de ani
Ţi le-am urmat după puteri
şi-un bun păstor am vrut să fiu
pentru sărmanii mei evrei,
eliberaţi de voia-Ţi suverană
din faraonica robie
şi-ajunşi prin marea spintecată
în dezolarea din câmpie,
pe unde-n patruzeci de ani
i-am tot purtat cu mic cu mare
ca-n ţara laptelui şi-a mierii
să nu pătrundă orişicare,
ci numai cei ce n-au cârtit
şi după datini Te-au cinstit.
Eu însumi Te-am nemulţumit
cu firea mea şovăitoare,
şi asta face ca acuma
să văd Canaanu-n depărtare,
fiindu-mi însă nepermis
parte să am de ce-ai promis.

Dar fie-Ţi numele slăvit
de-acum şi până-n veci de veci!
Iar mie, rogu-Te să-mi laşi
ʼnaintea morţii un scurt timp,
astfel ca viaţa să-mi revăd
ca pe un vis atras de mit.





Meditaţia I
(Primele miracole)
Viaţa este un miracol
şi naşterea aşijderea,
căci omul cu ştiinţa sa
e pentru viu nevrednic sol,

cu totul fără de putinţă
să înţeleagă ce-i ascuns
în tainele întregii Faceri –
există, şi-asta-i pentru el de-ajuns!

Nu-i dat ca omul să ajungă
la Dumnezeu pe-un drum cotit,
ci calea dreaptă a credinţei
îl duce spre-un nou răsărit…

Cum ştii, Părinte, m-am născut
într-un Egipt urgisitor
pentru evrei şi toţi ai lor,
iar biata mama s-a zbătut

să mă salveze de la moartea
cerută-n chip poruncitor
pentru băieţii robilor
de-acea cumplită piază-rea,

neomenosul Faraon,
şi-n sicriaş bine-ntocmit
din papură, cu smoală uns,
m-a pus hrănit şi adormit,

ca să plutesc prin stufăriş
la malul Nilului zeiesc,
cu-ncredinţarea c-oi trăi
prin vrerea Tatălui ceresc.

Şi-ntr-adevăr, am fost salvat
chiar de prinţesa egipteană,
printr-un miracol destinat
să fie pentru crez o mană.

Cum altfel să le dai de rost
că toate palma au bătut
ca pruncu-n viaţă să rămână,
iar fraţii-n el să afle scut?!

Până şi sora mea intrase
în tot acest divin complot,
astfel ca mama să-mi dea ţâţă
ca unui prearegesc nepot.

S-a tot gândit prinţesa mamă
ce nume mi s-ar potrivi,
şi cum din ape mă scosese,
la Moise dânsa se opri…

Crescând, am cercetat Egiptul
şi-nvăţătura sa regală,
precum cultura, medicina
sau structurarea socială,

gândindu-mă necontenit
că va veni o zi anume,
când Israelu-şi va dori
cu capul sus să iasă-n lume…

Dar a venit ziua funestă
când l-am văzut pe-un frate-al meu,
cum e bătut de-un egiptean
doar pentru faptul că-i evreu.

Puteam privi nepăsător
la victimă şi la călău?
M-am repezit şi l-am lovit
pe agresorul prostălău.

Nici astăzi nu mă dumiresc
cum dintr-un pumn a şi murit;
posibil ca prin mâna mea
braţul divin să-l fi lovit…

Chiar la-nceput am înlemnit
şi mă uitam la mort gemând.
Simţeam că de sfârşeală cad,
dar totuşi îmi venea s-o-ntind.

Mi-am revenit printr-un efort
şi cu evreul am săpat
o groap-adâncă în nisip,
în care mortul l-am culcat.

Credeam că totul s-a sfârşit
şi de coşmar sunt izbăvit;
m-am înşelat, eram filat,
aşa că Madianul m-a salvat.






Meditaţia II
(Alesul)

Eram străin în loc străin
şi-n gând cu fraţii înrobiţi,
dar prea nedrept ar fi s-afirm
că tot destinu-mi fu hain.

(Doar ştii mai bine decât mine
cum omul Tu l-ai conceput –
fărâmele să-l mulţumească
şi să regrete ce-a trecut…)

Mi se părea că-s fericit
cât omului îi stă în fire,
ca soţ Seforei şi ca tată
pruncit cu totul prin iubire.

Cum bucuria-i cunoscută
doar de copilul fără vină,
se cere inimii mature
ca cea de prunc să redevină…

Şi-aşa, cu inima avidă
de-a vieţuirii bucurie,
călcam cu turmele de oi
pe stamba verde din câmpie,

ca la Horeb să pot ajunge
şi sufletul să mi-l încânt
de sus, cu-a Ta pictură vie
mai fascinantă ca un cânt.

Priveam întâi spre-un cer năuc
de-a Soarelui înverşunare,
ce-şi arcuia azurul zvelt
din zări spre-o nesfârşită zare;

apoi privirea mi-o-mbăiam
în feeria de culori
şi fluture-mi doream să fiu
ca să mă zbengui printre flori…

Când pe Horeb mi Te-ai vădit
ca rug arzând fără să ardă,
am înţeles că locu-i sfânt
şi-i tabú omul să Te vadă.

Cu-ncredere m-ai onorat
făcându-mă al Tău trimis,
ca planu-n toate să decurgă
cum din vechime ai promis.

Vroiam să scap de-nsărcinare
printr-o eschivă nefondată:
că eşti enigmă chiar prin nume
şi că mi-i limba încleiată.

Dar când mi-ai spus pe-un ton răstit:
“Sunt Cel ce sunt, şi-i îndeajuns!”,
îndată am pornit la drum
cu zelul proaspătului uns.






Meditaţia III
(Ieşirea din Egipt)

Aveam poruncă de la Tine
ca împreună cu Aaron,
evreilor să le vorbesc
de planul Tău şi-a lor silinţă
în ascultare şi credinţă,
apoi să dau de Faraon
(eu, vistierul vrerilor divine
pentru a fratelui rostire)
şi-ndată să-l înştiinţez
că-ndemnul Tău imperativ
este ca robii să-i sloboadă
din seculara lor trudire,
în caz contrar peste Egipt
şi peste-ntreaga-i seminţie
se va abate grea urgie.

Cum Faraonul se credea
zeu mai puternic decât Tine,
a necinstit a Ta poruncă,
ba în trufia-i sfidătoare
i-a osândit pe bieţii robi
la munci atât de-apăsătoare,
încât pe capul meu cădeau
reproşuri grele, felurite
pentru amestec nepermis
în taina lucrurilor scurse
din viitor înspre trecut,
ce răul – deja cunoscut
şi devenit obişnuit –
l-a-nlocuit cu un calvar
mult mai perfid şi mai amar
decât obida dinainte.

Atunci, ca Faraonul să-nţeleagă
că-i un nevrednic muritor
şi că Tu, Domnul, eşti Unicul
de viaţă şi de moarte dătător,
trimis-ai plăgi pustiitoare
peste-a Egiptului suflare,
ca inima de căpcăun
a bestialului stăpân
(după ce Tu i-ai împietrit-o)
să se înmoaie şi să plângă
pentru trufia sa nătângă,
văzând cum prăpădenia loveşte
c-o suverană necruţare
doar egipteni fără crezare.

Cădeau din cer neîncetat
- de-a valma peste om şi vite –
urgii, pornite sau oprite
la semnu-n mine germinat
de voia-Ţi-faptă-n necreat,
şi-n tot Egiptul se-auzea
cum bate vântul nimicirii,
când peste trupul său slăbit
de faraonica-ndârjire,
s-au abătut în ritm sporit
actori haini din piesa groazei:
ba broaşte, muşte şi lăcuste,
ba piatră, foc, epidemii
şi-alte cu dichis năpaste.

Veni la rând a zecea plagă
cu moartea primului născut
din om şi din nevorbitor,
când Însuşi Tu ai coborât
ca moartea să o odrăsleşti
în casele neînsemnate
cu sânge ritual din Paşte,
dovadă c-aici locuiau
cei care nu Te proslăveau.

De-abia când moartea se-nnădi
la egiptenii din olat
şi când chiar fiul de-mpărat
de nefiinţă fu luat,
de-abia atunci veni poruncă
să părăsim îndată ţara,
ca-n straiţe să luăm deodată
poveri şi blestem laolaltă…
Împovăraţi cu toate cele
- copii, mâncare şi odoare –
ne-am aşternut la drum spre mare
(pestriţ convoi de mii şi sute),
călăuziţi şi-ncurajaţi
de-a Ta statornică vegheare:
un stâlp de nor ziua plutind,
alt stâlp în noapte luminând.

Şi tocmai când ne-nchipuiam
că am scăpat pentru vecie
de egipteni şi-a lor robie,
văzurăm carele de luptă
ce alergau mâncând pământul,
ca să ne-ntoarcă înapoi
cum cîinii-ntorc turma de oi.
Căci chibzuind la ce va fi
după plecarea noastră-n pripă,
ei au văzut marea risipă
în lipsa forţei de-a munci…

O, Doamne, ce mai hărmălaie
se ridică din toată gloata!
Cei slabi plângeau
şi blestemau,
iar unii m-acuzau făţiş
că i-am momit cu libertatea,
ca pe-un măgar să schimbe calul
şi în deşert să-şi afle moartea.

Degeaba gura mi-am bătut
cu întâmplări fără uitare,
precum miracolul ieşirii
din egipteana împilare,
un dar divin care obligă
copiii neamului evreu
la veşnică recunoştinţă
faţă de Domnul Dumnezeu.
S-au liniştit încet-încet
când alt miracol s-a ivit:
deşi păreau c-acuşi-acuşi
ne-ajung oştenii egipteni,
din ochii lor am dispărut
în norul-stâlp dumnezeit,
păstrând între grupările adverse
o neschimbată depărtare
până la-n veci neliniştita mare.

Aici, de-ndată undele atinse
de-al meu toiag umplut cu har,
s-au despărţit făcând cărare
prin stâncăria apelor cu sare
- ce spumegau
şi clocoteau,
dar de poruncă ascultau –,
ca tot norodul urmărit
şi de uimire amuţit,
să vadă de pe malul dimpotrivă
cum zidu-nşelător se frânge
şi-n bubuitul reunit
a zeci şi sute de cascade,
se prăbuşeşte catastrofic
peste armata egipteană,
scoţând pe urmă la lumină
firimituri din făloşenia umană.

Iar marea-nchisă cum a fost
de la geneză până azi,
îşi murmura cântarea sa
tot împingând talaz după talaz
- ce rana nevăzută i-o lingeau –,
iar forţa-i colosală o sorbeau
nenumărate vălurele foşnitoare,
prea slabe-n neclintirea vremii
ca pieptul mamei să nu-l cate
pentru refacerea-ndrăznelii
de-a mângâia cu voluptate
trupul fierbinte al ţărânei.







Meditaţia IV
(Pribegia prin pustie)

Ne-am refăcut cu chiu cu vai
după cumplitele-ncercări,
ca să ne-aşternem iar la drum
cu gândul la acele zări

unde ştiam că ne aşteaptă
mănoasa ta făgăduinţă –
o ţară de legendă vie
pentru-ndelungă folosinţă…

Dar drumul prin pustietate
nu-i desfătare şi plăcere
chiar şi atunci când e bătut
de oameni în plină putere,

necum de-o gloată-ngreunată
cu prunci, femei, bolnavi, bătrâni,
care la marşuri faţă fac
doar în căruţe şi pe-asini.

Nici mie nu-mi era uşor
cu cei optzeci de ani în spate –
dar n-aveam voie să mă plâng,
ci să m-arăt pildă în toate.

Strângeam din dinţi şi rezistam
- fiind vechi prieten al pustiei –
ba chiar şi vreme îmi făceam
să văd sublimul grozăviei.

Întinsul spaţiu cotropit
de-atotputernicul nisip,
mă-nfiora şi m-atrăgea
cu forţa sa de arhetip.

Părea că-i lumea nefiinţei
ce-a precedat creaţia –
tărâm de forme netrezite,
ce-şi are frumuseţea sa.

Când soarele se-nalţă-n zori
ca dintr-o mare-ncremenită,
de-atâta hiperfrumuseţe
simţirea pare obosită.

Iar la apus, alt recital
de frumuseţi dezlănţuite –
cascade de culori zvârlite
peste tăcerea de opal…

Apoi, din gloată se-auziră
iar strigăte nemulţumite:
că de-nsetare stau să moară
şi că servesc răbdări prăjite.

Nu şi-au curmat cârtirea şuie
nici când cu mană i-ai hrănit,
ori când – lovind eu cu-ndoială –
din stâncă apa a ţâşnit.

Ba şi mai şi: urcând pe munte
ca Legea Ta să o primesc,
la-ntoarcere m-am îngrozit
văzându-i cum Te preţuiesc.

Căci ţopăiau cu-nverşunare
şi se-nchinau unui viţel,
pe care-l dăltuiră-n aur
dup-al Egiptului model.

Atunci, cuprins de grea mânie,
pe toţi ai vrut să-i prăpădeşti!
Dar i-ai iertat la ruga mea,
făcând astfel dovada că Tu Eşti.

În schimb, mi-ai poruncit să-i plimb
ani patruzeci fără oprire,
ca să dispară păcătoşii
şi să ai parte de cinstire.






Meditaţie V
(Înfăptuiri şi previziuni)

Să stai cu Domnul la taifas
nu-i la-ndemâna orişicui,
iar prietenia Sa aparte
- în care El tot dăruieşte
ca ochiul inimii să-L vadă -,
onoare-i pentru om, dar şi îndemn
să-şi biruie nefericitul lui impas
din astă viaţă ca un scurt popas.

…Tu, care gândul omului citeşti
şi inima i-o cercetezi,
îmi ştii prea bine străduinţa
de-a Te servi după puteri
ca planul să Ţi-l împlineşti,
în chipul ăsta ajutând
la-nscrierea destinului evreu
în cartea lumilor ce-or fi,
prin legi cu rol transformator
pentru alesul Tău popor:
la sărbători şi-n ritual,
la masă şi-n plan social.

E drept c-aceste transformări
au fost imperativ cerute
de voia-Ţi supratemporală,
şi cu ocoluri împlinite
din pricini doar abia schiţate
sau prin abateri pronunţate.
Dar, cum se vede foarte bine,
progresu-n lume-i nelipsit;
atâta doar că-n plan moral,
omul pe rac l-a depăşit…
Cum omenirea se îndreaptă
spre catastrofe nu spre bine,
pentru evreii nenăscuţi
nu-i greu de-ntrevăzut ce vine:
nemulţumiri, războaie, necredinţă
şi foarte multă suferinţă.