joi, 23 februarie 2017

COMUNICAT DE PRESĂ IJJR

ASIGURAREA CLIMATULUI DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ
CU OCAZIA MANIFESTĂRILOR ŞI ADUNĂRILOR PUBLICE DESFĂŞURATE LA NIVELUL JUDEŢULUI MARAMUREŞ ÎN 2016





            Securitatea statului şi a societăţii, precum şi siguranţa persoanei, constituie valori sociale fundamentale pentru normala desfăşurare a activităţii statului de drept, în realizarea sarcinilor şi funcţiilor care îi revin. Reglementarea riguroasă a relaţiilor sociale, aşezarea întregii vieţi pe bazele trainice ale legalităţii, ale ordinii de drept şi ale disciplinei, reprezintă o cerinţă firească a democraţiei. În prezent, în condiţiile lărgirii Uniunii Europene şi a creşterii migraţiei, problema ordinii publice şi a siguranţei cetăţeanului, în spaţiul european, este de cea mai mare actualitate, fiind tot mai evidentă implicarea factorilor de decizie în acest sens, dar în egală măsură şi ale cetăţenilor, cărora le este din ce în ce mai greu să accepte climatul de insecuritate. Pe aceste considerente, preocupărilor autorităţilor publice se îndreaptă din ce în ce mai mult spre acest domeniu, reper ce condiţionează buna funcţionare a organelor de stat abilitate.
            Un loc deosebit de important în cadrul acestor preocupări îl ocupă asigurarea şi menţinerea ordinii publice, administrarea organelor în atribuţiile cărora intră atât apărarea regimului politic, a intereselor cetăţenilor, măsurile care contribuie la executarea legilor şi hotărârilor judecătoreşti, buna convieţuire în societate, cât şi buna funcţionare a serviciilor de stat. De altfel, ordinea publică poate fi definită ca o stare de drept şi de fapt care permite realizarea echilibrului bazat pe consensul social necesar funcţionării optime a ansamblului social în condiţiile reglementărilor juridice interne, consacrării apărării şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, avutului public şi privat, a celorlalte valori supreme, în scopul promovării şi afirmării progresului social într-o societate democratică.
            Asigurarea ordinii publice reprezintă o cerinţă esenţială a stabilităţii interne care garantează asigurarea condiţiilor corespunzătoare edificării unui stat de drept. Cu alte cuvinte, asigurarea ordinii publice reprezintă o necesitate socială, realizată prin activităţi specifice de către organisme speciale - forţele de ordine publică - ce reprezintă autorităţi deţinând competenţe şi atribuţii în materie şi cărora, prin lege şi prin alte acte normative, l-i se conferă sarcini în exercitarea dreptului de poliţie a statului.
            O importanţă deosebită în realizarea funcţiei de garantare şi asigurare a ordinii publice, a securităţii persoanei şi a societăţii, o are activitatea de dirijare a organelor menite să asigure ordinea publică. Pentru a activa în mod eficient este necesar a cunoaşte factorii social-economici, care determină ordinea publică, baza normativă şi organizaţională de activitate a organelor care asigură ordinea şi securitatea publică. Obiectul administrării instituţiilor specializate este însăşi activitatea de asigurare a ordinii publice, iar conţinutul de bază al activităţii acestora derivă din realizarea sarcinilor de ocrotire şi de asigurare a siguranţei publice, de contracarare a faptelor infracţionale, ocrotirea relaţiilor sociale cu privire la proprietatea privată şi publică; a intereselor, drepturilor şi libertăţilor legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor; prevenirea comportamentului deviant şi a celui cu caracter infracţional. Tendinţa de escaladare a fenomenului infracţional, a riscurilor şi ameninţărilor la siguranţa cetăţeanului, la ordinea şi securitatea publică, este de actualitate şi va rămâne şi pe viitor. Acest lucru impune perfecţionarea continuă a sistemului de asigurare a ordinii publice, a siguranţei persoanei şi a securităţii publice şi, în primul rând, a administrării organelor ce asigură ordinea publică.
Gestionarea ordinii publice reprezintă un proces care implică, în principiu desfăşurarea următoarelor activităţi:
-         culegerea şi evaluarea informaţiilor – activitate care se desfăşoară de către structurile specializate ale instituţiilor M.A.I.;
-         analiza situaţiei – activitate care se execută în funcţie de natura şi amploarea unor fenomene sau situaţii care aduc atingere ordinii şi siguranţei publice;
-         definitivarea opţiunilor de răspuns conform scopurilor şi în baza legislaţiei în vigoare – activitate care se execută cu participarea reprezentanţilor din toate instituţiile cu atribuţii în domeniul ordinii publice;
-         aplicarea soluţiilor optime – de către instituţiile care au primit sarcina respectivă şi au atribuţii pe această linie.
            Activitatea de administrare a ordinii publice are un caracter coercitiv. Poliţia şi Jandarmeria, ca organe de drept, îşi îndeplinesc funcţiile lor administrative în numele statului. Ele sunt abilitate să înfăptuiască supravegherea generală asupra respectării regulilor prestabilite de comportament social, de a da apreciere cu caracter juridic acţiunilor cetăţenilor, de a depista faptele infracţionale reacţionând cu promptitudine asupra lor în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita competenţelor şi de a aplica în caz de necesitate, măsurile de constrângere prevăzute şi admise de lege. Activitatea de administrare a organelor de drept este subordonată legii. Ea se efectuează în baza legii şi în scopul îndeplinirii prevederilor legale şi a altor acte normative prin utilizarea procedeelor şi tacticilor permise de cadrul normativ.
            O particularitate obligatorie a componentei de asigurare a ordinii publice o constituie caracterul ei organizatoric şi creativ. În primul rând se manifestă prin faptul că în procesul realizării împuternicirilor de administrare, organele de ordine sunt chemate să asigure ordinea publică. În al doilea rând, instituţiile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul lor îşi realizează competenţele ce depind de situaţiile preconizate dar cele concrete care s-au creat pe moment. În alegerea metodelor de organizare a activităţii de influenţare administrativ-normativă ei trebuie să evite acţiunile standarde, selectând deciziile optime, reieşite din atitudinea creativă faţă de analiză şi aprecierea circumstanţelor operative.
            O altă particularitate caracteristică activităţii organelor care asigură ordinea publică este cea de prevenire a activităţii infracţionale. Pe parcursul realizării ei se rezolvă sarcina prevenirii infracţiunilor şi a consecinţelor lor prejudiciabile. Despre lucrul efectuat şi rezultatele obţinute, instituţiile de drept informează publicul larg prin intermediul mijloacelor de informare în masă, acest lucru având de asemenea efect ideologic şi educativ. În concluzie, se poate releva că esenţa activităţii de management administrativ a organelor de ordine publică constă în organizarea şi realizarea practică a activităţii de asigurare a ordinii şi securităţii publice, acordarea de sprijin cetăţenilor şi persoanelor juridice în realizarea de către ei a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime.
            La nivelul judeţului Maramureş, activitatea de gestionare a ordinii şi siguranţei publice este gestionată de cele două instituţii, respectiv I.J.J. Maramureş şi I.P.J. Maramureş, cu sprijinul direct al I.S.I. Maramureş, Direcţiei Judeţene de Informaţii ca forţe principale şi Poliţiilor Locale, ca forţe complementare, sub directa coordonare a prefectului judeţului. Dacă activităţile de menţinere a ordinii publice reprezintă atributul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş, asigurarea măsurilor de ordine publică precum şi restabilirea acesteia atunci când a fost grav tulburată, revine conform legislaţiei în vigoare, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Maramureş.
Adunările publice – mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, competiţii sportive, procesiuni şi altele asemenea, ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de lege. Pentru competiţiile sportive internaţionale, precum şi pentru manifestările sportive internaţionale, declararea prealabilă este obligatorie, indiferent de locul de desfăşurare a acestora.
Răspunderea pentru planificarea misiunii de asigurare a ordinii publice la nivelul Judeţului Maramureş revine şefului I.J.J. Maramureş, ori după caz, persoanei investite în acest scop de către ministrul afacerilor interne, secretarul de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, sau de către inspectorul general al Jandarmeriei Române.
Activitatea de asigurare / restabilire a ordinii publice, se planifică şi se organizează anual, prin Planul cadru de asigurare / restabilire a ordinii publice al judeţului, conform ordinelor în vigoare. Responsabilitatea pentru elaborarea acestui plan revine Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Maramureş, care solicită din timp datele necesare, celorlalte structuri cu atribuţii în domeniul gestionării ordinii şi siguranţei publice la manifestări şi adunări publice. După definitivare, documentul în sine se distribuie structurilor partenere pentru punerea în aplicare, acesta reprezentând cadrul general pentru cooperare intrainstituţională.
            Pentru asigurarea unui climat de normalitate cu ocazia desfăşurării unor manifestări şi adunări cu public numeros, în 2016 au fost executate 466 misiuni de asigurare a ordinii publice, însemnând cu 5 mai mult decât în 2015. Din totalul acestora un nr. de 99 manifestări au fost avizate în comisiile de avizare a manifestărilor publice, reprezentând 21,25%.
În conformitate cu recomandările eşaloanelor superioare, pentru eficientizarea acţiunilor în spaţiul public şi creşterea vizibilităţii jandarmilor / elementelor de dispozitiv, au fost înaintate solicitări către Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj Napoca, pentru sprijin în executarea a 11 misiuni de asigurare sau preluarea integrală a 15 astfel de misiuni.
            Pe timpul executării misiunilor de asigurare a ordinii publice, la nivelul inspectoratului, nu au fost întâmpinate greutăţi majore care să influenţeze negativ buna desfăşurare a acestora. Cooperarea foarte bună existentă la nivel judeţean între instituţiile cu atribuţii în domeniu, şedinţele de cooperare / colaborare organizate şi desfăşurate la sediul inspectoratului cu toţi actorii implicaţi în gestionarea evenimentelor, au asigurat premizele desfăşurării în condiţii normale a acestora.

1.      MANIFESTĂRILE DE PROTEST (MARŞURI, PICHETĂRI, MITINGURI, ETC.)
La nivelul Judeţului Maramureş, în 2016, au fost organizate şi desfăşurate 27 de manifestări de protest, reprezentând 5,79 % din totalul manifestărilor şi adunărilor publice. Aceste manifestări s-au caracterizat prin participarea unor grupuri omogene de manifestanţi, reduse ca număr de participanţi, cele mai semnificative din punct de vedere al numărului de participanţi, suprafeţei ocupate şi mai ales al măsurilor luate în planul ordinii şi siguranţei publice, fiind cele organizate de Sindicatul Şoferilor în Baia Mare din lunile august şi septembrie precum şi cele organizate de Comunitatea Regională Penticostală a Maramureşului şi Sătmarului.
Manifestările s-au desfăşurat paşnic şi civilizat, cu respectarea cadrului normativ, aspect ce reiese şi din faptul că nu au fost înregistrate evenimente. Cu ocazia acestor manifestări au fost aplicate 4 sancţiuni contravenţionale în valoare de 400 lei.
Ca şi o caracteristică a manifestărilor de protest, reliefată din ce în ce mai mult, o reprezintă modul de organizare a acestora. Provocările actuale cu care se confruntă instituţiile cu atribuţii privind ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului sunt similare în România ca şi în celelalte ţări europene. Pe măsură ce ne îndreptăm înspre o societate informatizată, observăm schimbări din ce în ce mai rapide, observăm dezvoltări tehnologice extraordinare, mai ales în domeniul tehnologiei informaţiilor şi al comunicaţiilor. Astfel, se conturează o nouă modalitate, tot mai des folosită, pentru anunţarea / informarea între cetăţeni a unor manifestări de protest sau acţiuni de atragere a atenţiei publice asupra unor diferite probleme ale societăţii - reţelele de socializare (facebook), unde se promovează şi „ghiduri de nesupunere civică” şi mesaje de protest „inteligente”, promovându-se nonviolenţa. La nivel naţional se conturează şi adoptarea unor forme de manifestări organizate în alte ţări, aspecte care prin natura grupurilor, comportamentul acestora pot constitui reale riscuri la adresa ordinii şi siguranţei publice şi se pot extinde şi la nivelul judeţului Maramureş.

2.      MANIFESTĂRILE CULTURAL - ARTISTICE, RELIGIOASE, PROMOŢIONALE, ETC.
Conform legislaţiei în vigoare, manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum şi cele care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat, nu fac obiectul declarării prealabile. În cazul acestora sunt prevăzute şi asigurate măsuri de ordine, chiar dacă acestea nu au fost solicitate, de către structurile de jandarmi, poliţie şi pentru situaţii de urgenţă, dacă se deţin indicii sau date că desfăşurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori că ar putea să ducă la manifestări violente.
Ca şi o caracteristică a acestor manifestări, majoritatea sunt organizate de către administraţiile publice locale în parteneriat cu diferite asociaţii/organizaţii culturale, incluzând şi amenajarea unor standuri/spaţii de comercializare a produselor de alimentaţie publică şi cu vânzare de băuturi alcoolice. De asemene, de regulă la aceste manifestări participă diferite oficialităţi politice de la nivel central şi local. Ca urmare, situaţiile generatore de risc în cazul acestor manifestări se axează pe conflicte spontane iscate pe fondul consumului de alcool şi pe posibilitatea producerii unor conflicte urmare a participării sau discursurilor oamenilor politici.
În acest sens, pentru asigurarea măsurilor specifice de ordine şi siguranţă publică la manifestările publice considerate cu grad mediu sau ridicat de risc, de regulă la sediul I.J.J. Maramureş, se organizează şi desfăşoară şedinţa de cooperare, cu participarea reprezentanţilor tuturor structurilor implicate în procesul de asigurare a ordinii publice. Cu această ocazie, după analizarea situaţiei operative, a tuturor datelor şi informaţiilor deţinute, a factorilor de risc, se stabilesc de comun acord măsurile care se vor lua conform competenţelor, dispozitivele care se adoptă şi dispunerea acestora, canale de cooperare precum şi modul unitar de acţiune al tuturor dispozitivelor şi forţelor participante. Toate aspectele prezentate în şedinţa de cooperare precum şi măsurile şi responsabilităţile fiecărei structuri sunt evidenţiate în procesul verbal încheiat cu ocazia şedinţei şi detaliate în planul integrat de acţiune elaborat de inspectoratul de jandarmi. Celelalte instituţii participante asigură înaintarea în timp operativ a detaliilor necesare elaborării planului de acţiune şi primesc extrase din acesta.
            La nivelul Judeţului Maramureş, în 2016, au fost organizate şi desfăşurate 223 de manifestări cultural - artistice, religioase, promoţionale, etc., reprezentând 47,85 % din totalul manifestărilor şi adunărilor publice la care s-au asigurat măsuri de ordine. Deşi nu toate aceste manifestări sunt supuse procedurii avizării în comisia de avizare a manifestărilor publice, cei mai mulţi organizatori recurg la această metodă de a înştiinţa instituţiile cu atribuţii în domeniu, aspect ce duce la o mai bună planificare a activităţilor şi creşterea calităţii activităţilor forţelor de ordine. De altfel, înfiinţarea comisiilor de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice la nivelul tuturor consiliilor locale, precum şi întrunirea acestor comisii premergător organizării unor manifestări şi adunări publice reprezintă o obligaţie la nivelul tuturor localităţilor (art. 8 din Legea 60/1991 R). Până în prezent astfel de comisii sunt înfiinţate şi funcţionează în localităţile Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Baia Sprie, Fărcaşa şi Vişeu de Sus.
            Ca o concluzie în ce priveşte problemele cu care ne-am confruntat cu ocazia asigurării ordinii publice la acest gen de manifestări, o reprezintă promovarea de către organizator a interesele comercianţilor dar şi pentru a face pe placul consumatorilor, prin prelungirea intervalul orar pentru desfăşurarea acestora, fapt care contravine legislaţiei în vigoare şi care prevede că manifestările publice nu pot continua după ora 23:00 (art. 2 din Legea 60/1991 R). Ce nu cunosc aceşti organizatori, este faptul că îndeosebi după această oră, grupuri de tineri aflate în rivalitate, pe fondul consumului exagerat de alcool, dar nu numai, produc acele scandaluri, la care cad victime şi alţi participanţi la manifestaţie. De asemenea, având în vedere faptul că nu poate exista distracţie fără muzică, aceasta depăşeşte de cele mai multe ori numărul maxim de decibeli, lucru care deranjează locuitorii din zonă. Intervenţia forţelor de ordine pentru reglementarea acestor neajunsuri constatate, provoacă anumite reacţii în rândul comercianţilor şi care, susţinuţi de tineretul prezent la aceste manifestaţii, îngreunează mult activitatea forţelor de ordine.
Manifestările s-au desfăşurat în general paşnic şi civilizat, cu respectarea cadrului normativ, aspect ce reiese şi din faptul că nu au fost înregistrate evenimente deosebite. Cu ocazia acestor manifestări au fost aplicate 71 sancţiuni contravenţionale, din care 27 avertismente scrise şi 44 amenzi în valoare de 8100 lei. De asemenea, au fost întocmite actele de sesizare pentru 1 infracţiune săvârşită de 1 autor.

3.      MANIFESTĂRILE SPORTIVE
Una dintre problemele cu care s-au confruntă frecvent forţele de ordine în ultimii ani, o constituie violenţa în comportamentul unor grupuri de suporteri la manifestările sportive. Adoptarea de către organizatori şi autorităţi a unor măsuri severe de asigurare a ordinii, cu dispozitive solide de filtrare a spectatorilor, urmate de supravegherea lor permanentă inclusiv prin mijloace tehnice, cât şi intervenţia unui personal special instruit în scopul deturnării intenţiilor violente ale acestora, sunt principalele activităţi ce pot împiedica producerea actelor de dezordine. Orice scăpare importantă în sistemul de securitate, poate fi agravată de acest factor greu de definit care este factorul uman, adică forma imprevizibilă pe care o poate lua conduita umană în faţa unei situaţii date şi inopinate. Actele de dezordine produse de grupuri de turbulenţi cu ocazia manifestărilor sportive reprezintă o formă concretă de manifestare cu caracteristici psihosociale, specifice mulţimilor.
Organizatorii competiţiilor şi jocurilor sportive şi forţele de ordine angrenate au obligaţia de a asigura protecţia şi siguranţa spectatorilor, sportivilor şi oficialilor şi de a lua măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea oricăror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire / defluire şi în interiorul arenelor sportive, înainte, pe timpul şi după terminarea competiţiei sau a jocului sportiv.
Răspunderea pentru asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă în interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate încheia în acest sens contracte de prestări servicii, în condiţiile legii, cu societăţi specializate de protecţie şi pază sau, în lipsa acestora, cu poliţia locală. Măsurile stabilite de organizator pentru asigurarea ordinii şi siguranţei participanţilor în interiorul arenelor sportive se înscriu în planul de acţiune al societăţii de securitate privată care prestează serviciul contractat ori în planul de acţiune întocmit de responsabilul de ordine şi siguranţă.
Ca şi la manifestările culturale, după primirea declaraţiei de organizare a unui eveniment sportiv cu grad de risc, fie el scăzut, mediu sau ridicat, comandantul structurii de jandarmi competentă teritorial organizează şedinţa de cooperare cu toate structurile participante la asigurarea ordinii publice precum şi reprezentantul clubului (responsabilul de ordine şi siguranţă), al firmei de protecţie şi pază şi al proprietarului bazei sportive (dacă este necesar). Odată stabilite detaliile referitoare la modul de angrenare a fiecărei instituţii, inspectorul şef şi responsabilul de ordine şi siguranţă al clubului, stabilesc gradul de risc al meciului sau jocului sportiv, solicitând, la nevoie, şi punctul de vedere al responsabilului de ordine şi siguranţă al federaţiei de specialitate sau al ligii profesioniste, grad de risc care se consemnează în toate documentele de organizare.
La nivelul Judeţului Maramureş, în 2016, au fost organizate şi desfăşurate 121 manifestări sportive, reprezentând 25,96% din totalul manifestărilor şi adunărilor publice. Marea majoritate au reprezentat meciuri de fotbal, handbal, volei, baschet şi rugby şi în mică măsură competiţii de schi sau auto / moto.
Problemele cu care ne-am confruntat cu ocazia asigurării măsurilor de ordine publică la aceste competiţii au fost generate de necunoaşterea / nerespectarea cadrului normativ referitor la obligaţiile organizatorului, deşi cu ocazia şedinţelor de cooperare / colaborare organizate la sediul I.J.J. Maramureş pentru meciurile cu public mai numeros sau pentru care au fost identificate riscuri şi vulnerabilităţi, au fost făcute precizări în acest sens.
            Datorită mediatizării intense efectuată de către cluburile sportive, organizatorii competiţiilor dar şi de forţele de ordine, publicul maramureşean a fost conştientizat asupra respectării legislaţiei precum şi consecinţele nerespectării acesteia. Rămâne în continuare necesitatea implicării managerilor cluburilor sportive precum şi a administratorilor terenurilor şi a sălilor de sport, pentru îmbunătăţirea bazelor sportive, efectuarea unor amenajări care să respecte cerinţele prevăzute de lege, conform eşalonului în care activează. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Maramureş, prin structura de Stat Major, acordă în continuare consiliere atât reprezentanţilor cluburilor pentru punerea în practică a prevederilor legii cât şi firmelor de pază care asigură ordinea interioară pe timpul acestor competiţii. Publicul spectator se manifestă în mod normal şi civilizat, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, la nivelul judeţului nefiind înregistrate persoane sau grupuri de suporteri cu comportament violent, deşi au fost câteva cazuri izolate de persoane sancţionate inclusiv cu dispunerea măsurii complementare de interzicere a accesului pe / în stadioane / săli de sport.

4.      ACŢIUNI EXECUTATE PREMERGĂTOR ŞI PE TIMPUL ALEGERILOR
            Anul 2016 s-a caracterizat prin organizarea şi desfăşurarea a două sesiuni de alegeri:
Ø     alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale – în luna iunie;
Ø     alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor – în luna decembrie.
Din punct de vedere al ordinii şi siguranţei publice, cele două activităţi s-au desfăşurat fără evenimente. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Maramureş a desfăşurat un nr. de 64 misiuni specifice, reprezentând 13,73% din totalul misiunilor de asigurare a ordinii publice. Astfel jandarmii au asigurat protecţia Biroului Electoral Judeţean, a buletinelor de vot şi celorlalte materiale necesare pe timpul transportului acestora, a locurilor de depozitare provizorie până la distribuirea acestora şi mai ales protecţia şi ordinea publică / intervenţia la secţiile de votare date în responsabilitate.
De asemenea, reprezentanţii inspectoratului au participat activ la sesiunile premergătoare de pregătire desfăşurate cu preşedinţii birourilor secţiilor de votare, aspecte ce au dus la o îmbunătăţire a întregului proces ce vizează asigurarea securităţii şi integrităţii secţiilor şi documentelor de votare.

CONCLUZII
            Asigurarea transparenţei activităţilor desfăşurate în domeniu, prin informarea corectă şi la timp a cetăţeanului şi a instituţiilor publice în legătură cu evoluţia fenomenului infracţional, neimplicarea forţelor de ordine în acţiuni cu caracter politic, analizarea pertinentă a evenimentelor şi fenomenelor sociale semnificative ce au avut loc până în prezent, a vulnerabilităţilor şi a factorilor de risc pentru ordinea publică şi ordinea constituţională, fundamentarea şi reglementarea până în detaliu, pe baza unei legislaţii stabile şi viabile a modului de intervenţie, de gestionare unitară a forţelor de ordine publică la pace sau în situaţii de criză, prin transferul acestora la o singură structură capabilă să răspundă tuturor ameninţărilor interne, reprezintă direcţiile prioritare pe care va trebui să se acţioneze şi în perioada următoare.
            Ca o fundamentare a activităţii desfăşurate, la nivelul judeţului Maramureş, există o permanentă preocupare a factorilor decizionali, cu responsabilităţi în gestionarea ordinii şi siguranţei publice, pentru asigurarea stării de normalitate, de linişte şi pace socială. Considerăm însă că este necesară reconsiderarea metodelor şi tehnicilor de conştientizare a opiniei publice, a societăţii, asupra riscurilor, vulnerabilităţilor şi ameninţărilor pe care tulburarea sau destabilizarea ordinii publice şi a ordinii constituţionale le implică asupra desfăşurării fireşti a vieţii sociale, culturale, spirituale, economice şi politice, dar şi asupra siguranţei personale şi familiale a cetăţenilor. Apreciem că numai în acest fel întregul sistem de asigurare a ordinii publice, va fi avantajat, iar forţele de ordine ale Ministerului Afacerilor Interne împreună cu structurile şi celelalte componente legitime ale statului, prin acţiunile specifice şi generale îşi vor aduce o contribuţie însemnată la întărirea climatului de siguranţă publică.




                    INSPECTOR ŞEF AL I.J.J. MARAMUREŞ
                                                  Lt. col.   Petru Marcel FLORIŞTEANU



miercuri, 22 februarie 2017

CDIMM Maramures InvestNV - Oportunitati europene pentru Regiunea NV

Fundatia CDIMM Maramures, prin Centrul Europe Direct Maramures, deruleaza Proiectul ”InvestNV - Oportunitati europene pentru Regiunea NV” in perioada ianuarie-iulie 2017, pentru a promova Planul de Investitii pentru Europa (PIE) si proiectele de succes din Regiunea de NV (judetele BH, BN, CJ, MM, SJ si SM). Atasat gasiti Pliantul Proiectului InvestNV și Pliantul PIE.
Activitatile proiectului includ: 

Pentru detalii si implicare in activitati, asteptam sa ne contactati! Speram sa colaboram cu factori interesati de la nivel local si regional, pentru a va face cunoscute rezultatele proiectelor, pentru a va promova activitatile si afacerile si pentru a fi la curent cu  oportunitati existente la nivel european!

Cu stima,
Margareta Capilnean, Coordonator de proiect

        Centrul Europe Direct Maramures
        Fundatia CDIMM Maramures - structura gazda
        Bd. Traian 9/16, 430211, Baia Mare
        Program: zilnic, 9.00-16.00
        Tel/ Fax: 0262.224.870, 222.409
        E-mail: europedirect@cdimm.org, marga@cdimm.org
        Web: http://europedirect.cdimm.org/
        Facebook: http://www.facebook.com/EuropeDirectMaramures

Pre limba iepei de pustă!

În mod cert, pe Kelemen Hunor l-a iritat rău de tot tricolorul uman din Piața Victoriei! Dar ce ne mai bucură treaba asta! Pentru că i-a stricat toată pălăvrăgeala pre limba iepelor de pustă, toată lauda pe undele Budapestei cum că noi am fi ieșit, de fapt, (și) pentru drepturile lor! Atât pentru a puncta imagologic, inclusiv prin „traducerile” făcute prin feluriți filosofi de la Budapesta, care au citit în aceste proteste, dovada iruperii unei linii de demarcație „între avansata Transilvanie și primitivele provincii ale Moldovei și Valahiei”, cât și pentru a arăta „stăpânului” că manifestațiile sunt organizate pentru… autonomia ținutului secuiesc. Așa cum mașinăria de dezinformare titra pe unele fluxuri budapestane sub imaginea impresionantelor mulțimi din piețele României.
Or, cum să mai „traduci” astfel imaginea protestelor, cu subtitrarea pe ungurește a dovezii dorinței țării pentru regionalizare, când piața s-a aprins în mii de lumini formând tricolorul?!
Așa că, șeful UDMR s-a repliat propagandistic și a aruncat o vorbă aparent fără nici un sens… „Cu protestele de stradă pot fi de acord”, (…), dar nu și „cu cei care sunt împotriva minorităților naționale, cu extremiștii”. Știindu-i însă mârlănia și aroganța în „traducerea” noastră, vorbele lui, dincolo de a părea crochiate pe proverbiala zicere „ce are dânsa cu prefectura?”, maschează sub eticheta veșnicelor ironii la adresa noastră (de data aceasta aceea de a-i fi pesemne recunoscători pentru că ne-a făcut favoarea de a fi de acord cu protestele noastre de stradă), o repoziționare. Și nu contează că niciunde în evoluția acestor manifestații nu a existat vreo desfășurare de, măcar!, pancarte la adresa minorităților! Că nicăieri nu s-au ivit din noapte „legionarii” și/ sau „extremiștii” pentru a striga împotriva lor!
De fapt, prin această frază, aparent fără legătură între două „subiecte” distincte, protestele și legionarii, Kelemen Hunor a reinterpretat sensul manifestațiilor și, mai ales, al drapelului uman, tricolorul, prin afișarea lui, atât de vie!, reprezentând probabil dovada acelui extremism cu care nu poate fi de acord liderul UDMR dincolo de indulgența pe care ne-a arătat-o prin permisiunea dată de a (ne) manifesta și noi…
Iar lucrurile sunt cu adevărat complicate. Sau ar fi putut fi complicate pe linia pe care este tot mai evident că trebuia să o deschidă instrumentul propagandistic în favoarea intereselor maghiaro-ungurești. Fără intermediarul „secuiesc”, folosit doar ca vârf de atac și care, în momentul ruperii din contextual realității, și al dovedirii ca instrument de dezagregare, ar fi fără doar și poate aruncat pentru a nu a atrage răspunderea celor cu adevărați interesați în enclavizarea țării.
Pentru maghiarimea politică, momentul protestelor trebuia să inaugureze o nouă linie de ofensivă împotriva românismului. Și nu este vorba doar de o prezumție rezonabilă pe care o putem creiona acum privind la acele zile de manifestări. Ci de intenții evidente.
Și avem suficiente dovezi! Culmea, grație trufiei politicianiste care nu a mai răbdat în a-și consuma public momentele de „glorie”. Le avem, pe de o parte, prin cuvintele duduii Sevil cea servilă, care a preluat diagnoza de regionalizare, poate și pentru a-l scuti pe Liviu Dragnea de toată balega de neom pe care o merită în mijlocul frunții, dar și prin, pe de altă parte, angoasele nechezate de alte duduii din cuprinsul minorității maghiare parlamentare. Care, pentru a-și lăsa amprenta realizărilor „personale”, au ieșit la rampă cu laude despre cele aranjate în timp ce românii erau ocupați cu piața.
Astfel, Benkő Erika, a ieșit cu mândria reușitei de a fi trecut prin Comisia pentru drepturile omului, minorități și culte inițiativa UDMR vizând „folosirea limbii materne în instituțiile de sănătate și cele de asistență socială”, dar și de a plusa acele amendamente la Legea Administrației Locale care să asigure „o mai bună practică folosirii limbii materne în situații oficiale”, prevederi legate de „folosirea simbolurilor naționale, regionale și ale comunităților locale”…
Așadar, asistăm la o revenire a temelor clasice vehiculate de maghiarimea politică, dar și la o nouă extrapolare a pretențiilor, prin inserarea noțiunii de „situații oficiale”! Or, cât vom mai permite ca drepturile noastre să fie măturate de tot soiul de venetici (inclusiv… autohtoni)?!
Cezar Adonis Mihalache – Națiunea

Subiecte variate, dezbătute la ședința Colegiului Prefectural



 Astăzi, miercuri, 22 februarie, la Palatul Administrativ din Baia Mare, a avut loc ședința Colegiului Prefectural. Ordinea de zi a cuprins patru puncte: 
-Evaluarea activității Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației pe anul 2016. A prezentat: chestor de poliție Liviu Bute, șeful Inspectoratului;
-Asigurarea climatului de ordine și siguranță publică pe timpul manifestărilor și adunărilor publice desfășurate la nivelul județului Maramureș în anul 2016. A prezentat: lt. col. Petru Marcel Florișteanu, inspector șef, Inspectoratul Județean de Jandarmi Maramureș;
-Evaluarea activității Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Gheorghe Pop de Băsești” al județului Maramureș în anul 2016. A prezentat: col. Ioan Daniel Mureșan, inspector șef, ISU Maramureș;
-Diverse.
În anul 2016, la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmației au fost întocmite 1.090 dosare penale, sub aspectul săvârșitii a 1.835 infracțiuni, de către 1.006 persoane. Comparativ cu anul 2015, trendul este ușor ascendent. Au fost aplicate 518 sancțiuni contravenționale în valoare de 422.190 lei. Valoarea totală a bunurilor confiscate în perioada analizată este de 28.355.873 lei, aproximativ 6.300.000 euro, principalele bunuri confiscate sau indisponibilizate fiind țigaretele (2.301.333 pachete, sau 4.603 baxuri); 266 autovehicule; 163 metri cubi material lemnos; 29 kg tutun; 20 kg chihlimbar (în valoare de 60.000 euro); 1.304 litri combustibil; 527 kg cafea; 39 bucăți corpuri de mobilier; 1.332 litri alcool.
Prefectul județului Maramureș, Sebastian Mihai Lupuț,a ținut să transmită șefilor de inspectorate prezenți felicitări pentru activitatea desfășurată pe parcursul anului trecut, apreciind rezultatele, dar și colaborarea dintre aceste instituții, precum și cea dintre inspectorate și Instituția Prefectului.
Primarul comunei Petrova, Ion Petrovai, a declarat că cetățenii din localitate sunt nemulțumiți de faptul că la punctul de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației se așteaptă prea mult. Prefectul Sebastian Mihai Lupuț a răspuns: “Pe tot parcursul anului 2016, atât Instituția Prefectului, cât și eu personal am făcut demersuri pentru a deschide și alte puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Avem în vedere deschiderea unor astfel de puncte la Câmpulung la Tisa, pe calea ferată, la Valea Vișeului, pe calea ferată, precum și noul pod peste Tisa. Am încercat să deschidem un punct de trecere rutier la Piatra (Teceu Mic) – Vishkovo. Lucrurile merg destul de greoi, atât din punctul de vedere al administrației române, cât și din punctul de vedere al administrației ucrainene. Greutățile țin de buget și de nevoia de a corela procedurile existente în cele două state. În ceea ce privește podul peste Tisa de la Teplița – Sighet, reprezentanții Apelor Române și ai Apelor Ucrainene s-au pus de acord privind poziția podului și studiul de fezabilitate și urmează obținerea avizului din partea celor două instituții din România, respectiv Ucraina. La ultima discuție pe care am avut-o la Ministerul Afacerilor Interne cu toate părțile implicate în construcția podului, s-au pus în discuție condițiile de îndeplinit pentru ambele părți: păstrarea vechiului pod de la Sighetu Marmației, ca punct de trecere pietonal (atât partea română, cât și partea ucraineană sunt de acord cu această condiție); finanțarea investiției de către partea română, iar partea ucraineană să suporte doar costurile realizării drumului de acces pe pod (partea română este de acord); realizarea unui punct comun de control pe partea română, așa cum există în Polonia, la frontiera cu Ucraina (soluție care ar putea întâmpina rezistență dinspre autoritățile române). În ceea ce privește podul de lemn de la Sighetu Marmației, apele umflate ale râului Tisa au afectat unul dintre piloni, fiind nevoie de reparații; comisia de evaluare a pagubelor a evaluat deja pagubele. La Câmpulung la Tisa, din punctul de vedere al autorităților române, gara poate fi dată în folosință; problema e de partea ucraineană, fiind nevoie, în țara vecină, de refacerea investiției feroviare, care s-ar ridica la o sumă destul de mare.”
În ceea ce privește aglomerația de la punctul de frontieră, chestorul de poliție Liviu Bute, șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră, a arătat că traficul a crescut în ultimul timp la toate punctele de trecere a frontierei din România. În ceea ce privește cazul de la Sighetu Marmației, un motiv al aglomerării îl constituie structura podului, care nu permite un trafic fluent, dar și procedura greoaie aplicată de polițiștii de frontieră ucraineni. De asemenea, traficul crește la sfârșit de săptămână și în sărbătorile legale.
Trecând la următorul punct de pe ordinea de zi, lt. col. Petru Marcel Florișteanu, inspector șef al Inspectoratului Județean de Jandarmi Maramureș a arătat că, pentru asigurarea unui climat de normalitate cu ocazia desfăşurării unor manifestări şi adunări cu public numeros, în 2016 au fost executate 466 misiuni de asigurare a ordinii publice, însemnând cu 5 mai mult decât în 2015. Din totalul acestora, un număr de 99 manifestări au fost avizate în comisiile de avizare a manifestărilor publice, reprezentând 21,25%. La nivelul Judeţului Maramureş, în 2016, au fost organizate şi desfăşurate 27 de manifestări de protest, reprezentând 5,79 % din totalul manifestărilor şi adunărilor publice. Aceste manifestări s-au caracterizat prin participarea unor grupuri omogene de manifestanţi, reduse ca număr de participanţi, cele mai semnificative fiind cele organizate de Sindicatul Şoferilor în Baia Mare din lunile august şi septembrie precum şi cele organizate de Comunitatea Regională Penticostală a Maramureşului şi Sătmarului. Manifestările s-au desfăşurat paşnic şi civilizat, cu respectarea cadrului normativ. Cu ocazia acestor manifestări au fost aplicate 4 sancţiuni contravenţionale în valoare de 400 lei.
Col. Ioan Daniel Mureșan, inspector șef al ISU Maramureș, a prezentat evaluarea activității Inspectoratului în anul 2016. Astfel, în  anul 2016, serviciile profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă din judeţul Maramureş au particpat la 8936 acțiuni de intervenție, în medie 24,41 pe zi. Situațiile de urgență pentru care ISU a intervenit, se împart astfel: 328 de incendii, 6242 asistență medicală de urgență și prim-ajutor calificat, 180 de acțiuni pentru protecția comunităților, 262 asistență persoane, respectiv 1878 reprezentând alte situații de urgență. În toate aceste acțiuni au fost salvate un număr de 116 persoane, din care 18 copii și 98 adulți. De asemenea au fost salvate 57 animale și bunuri în valoare de 38.571.350 RON. Pe timpul intervenţiilor la incendii au fost înregistrate şi victime: 12 persoane decedate și 13 persoane rănite, din care 23 persoane au fost adulți și 2 copii.
Dr. Ioan Marchiș, directorul Direcției Județene pentru Cultură Maramureș, a solicitat sprijinul ISU pentru a efectua, în acest an, noi controale la bisericile de lemn, în special la cele 8 biserici monument UNESCO. Marchiș a reamintit necesitatea ca acestea să fie dotate cu paratrăsnete. Col. Ioan Mureșan a confirmat faptul că sunt planificate astfel de controale și în acest an. Prefectul Sebastian Mihai Lupuț a tras și el un semnal de alarmă, arătând că bisericile de lemn trebuie să fie asigurate contra incendiilor.
În continuare, prefectul Sebastian Mihai Lupuț a prezentat noul sistem de programări online introdus de Instituția Prefectului la Serviciul Permise și Înmatriculări, respectiv Serviciul Pașapoarte, și i-a rugat pe primarii prezenți la întâlnire să facă cunoscută în localitățile lor noua modalitate de programare.
De asemenea, reprezentantul Guvernului în teritoriu a anunțat că se dorește implementarea, la nivelul Instituției Prefectului și al tuturor primăriilor, a unui program  informatic prin care să poată fi vizualizate, pe bază de semnătură electronică, toate hotărârile și deciziile emise de primării, precum și circuitul acestora, până la obținerea avizului de legalitate.
Prefectul a precizat că ISU Maramureș, prin Serviciul de Prevenire, și Instituția Prefectului derulează în aceste zile o campanie de informare a primarilor și a directorilor de școli cu privire la modalitatea de autorizare pentru securitatea la incendiu, autorizație pe care toate instituțiile trebuie să o obțină până la finele lunii iunie.
O altă problemă adusă în discuție a fost cea privind constituirea, la nivelul Instituției Prefectului, a Comisiei județene de agricultură. Aceasta se află în faza finală, singura care nu și-a desemnat până acum reprezentant fiind Asociația primarilor. Prefectul Sebastian Mihai Lupuț a arătat că unii parlamentari de Maramureș și-au exprimat dorința de a participa la întrunirile Comisiei. Prima ședință va avea loc în cursul lunii martie. Această comisie va prelua informații din domeniul agricol din teritoriu, va dezbate probleme și va crea proiecte de acte normative.
În fine, în cadrul întâlnirii a fost prezentată și problema proiectului de Hotărâre de Guvern privind desființarea Judecătoriei Dragomirești, aflat în dezbatere publică. Prefectul a precizat că Instituția Prefectului a făcut demersuri la prim-ministrul Sorin Grindeanu și la ministrul de justiție pentru ca Judecătoria Dragomirești să fie lăsată să funcționeze în continuare. A fost de față și Vasile Țiplea, primarul orașului Dragomirești, care se opune desființării judecătoriei. Aceasta ar însemna drumuri lungi făcute de oameni bătrâni și săraci până la judecătoriile din Sighetu Marmației sau Vișeu de Sus, dar și alte inconveniente, inclusiv pierderea câtorva zeci de locuri de muncă (prin desființarea Parchetului, OCPI și a birourilor notariale din oraș).

Instituția Prefectului – Județul Maramureș



marți, 21 februarie 2017

GELU DRAGOŞ. Mapă biobibliografică

Gelu Dragos_foto_Stefan Selek
„bunicul meu dinspre mamă a fost morar / […] / eu macin numai cuvinte” (GELU DRAGOŞ)
de Angela-Monica JUCAN
O atmosferă de nobleţe şi un spirit eroic vibrează încă în vatra de din vale de Codru şi din aşezarea Chioarului. Cândva, cu vreo 4-500 de ani în urmă, Lucăceştiul din lunca Someşului era reşedinţă a voievodatului Lucăceşti. Pe acest meleag mândru, înaintat în vârstă şi proaspăt, aflat astăzi în componenţa comunei Mireşu Mare, s-a născut acum 50 de ani (22 februarie 1967), într-o familie de „bocotani”, iubitorul de vechime şi tradiţii, colaboratorul publicaţiei noastre GELU DRAGOŞ, al doilea fiu al lui Aurel (brigadier de câmp) şi al Anei. În Biserica Ortodoxă cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, biserică datând din 1925, a primit Sfânta Taină a Botezului. Fratele, Ioan Dragoş, cu 11 ani mai în vârstă (n.: 13 sept. 1955), este jurist, membru în conducerea executivă a Consiliului Judeţean Maramureş, poet şi permanent sprijin pentru Gelu. Familia Dragoş a locuit împreună cu bunicii materni – Iuliana, atentă la detalii şi prevăzătoare, şi Laurenţiu (Lorinţu Todorii, morar, cu moara pe Someş), instanţă de onoare şi exemplu de vrednicie. Bunicii paterni, Gheorghe (cap de familie, justiţiar, cu mare autoritate) şi Iuliana (o mamă şi o bunică extrem grijulie cu copiii), stăteau pe uliţa Beci.
O copilărie cu multe bucurii „din orice” – de la cocii de Crăciun şi Rusaliile cu corole de maci, până la cravata „cu plastic”. O copilărie cu joaca în prim-plan, cu timp de observare a vieţii practice a satului şi de familiarizare cu eposurile lui.
La şase ani, tânărul Gelu este înscris în clasa întâi. Descoperă, de-acum, minunile comunicării abstracte, beneficiile disciplinei gândirii, consecinţele uşurătăţii. Probabil, nici nu visa că peste ani va sta el la catedră. Şcoala primară şi cea gimnazială le face în satul natal, unde director era multînţelegătorul profesor Ion Georgescu (pictorul şi poetul Ion Georgescu-Muscel). Încă de pe atunci, elevul Dragoş îşi încerca condeiul liric, iar profesorul Georgescu, care i-a fost şi diriginte, îl încuraja. Până la a se lansa în publicistică, va mai trece însă timp.
14 ani – primul buletin de identitate şi reuşita la Liceul de Electrotehnică pentru Telecomunicaţii din Baia Mare, de pe strada Culturii (actualmente, Colegiul Tehnic „George Bariţiu”). Cinefil încă de pe atunci, în paralel cu şcoala, îşi va satisface din plin apetitul pentru film, la cinematografele băimărene rulând la vremea aceea producţii româneşti şi străine, pe care liceanul de atunci şi azi le pomeneşte.
După susţinerea şi promovarea examenului de bacalaureat, este repartizat ca electromecanic la Palatul Poştelor din Zalău, unde nu prea are de gând să profeseze şi îşi încearcă norocul la Iaşi, la Facultatea de Drept.
Gelu Dragos_soldatÎncercarea eşuează – din nenorocire sau din noroc –, şi este nevoit să se supună ordinului de încorporare. Avea 18 ani şi opt luni când a trebuit să plece la Timişoara, unde va efectua stagiul militar la arma grăniceri, distribuit la Compania a IV-a Transmisiuni, plutonul I, comandat de lt. Jenică Moşneagu. După trei luni de instrucţie şi şmotru în unitate, care numai el ştie cum au trecut, este selectat ca telegrafist şi va continua serviciul sub arme la Brigada 9 Grăniceri, comandată de col. Petru Teacă. Calvar, amuzamente, vizite, permisii, scrisori către şi de la viitoarea soţie, plata lor, isprăvi, păţanii, basmale curate. Cătăneşte, în total, din octombrie 1985, până în ianuarie 1987. Serbează, deci, acasă împlinirea vârstei de 20 de ani.
Şi se grăbeşte să se căsătorească, soţie devenindu-i Ana, care deja lucra ca învăţătoare şi cu care va fi, peste câţiva ani, şi coleg.
Se nasc curând cei doi băieţi ai lor: Gelu jr. (5 mai 1988), apoi Iuliu Ionuţ: „împreună cu Ana / am zămislit doi copii / ce ne sunt / lumina vieţii” (Gelu Dragoş).
Susţinător de familie, lucrează la început în meseria sa, ca electronist, iar mai târziu obţine un post de executor judecătoresc. La finele mileniului trecut, în anul 2000, optează pentru cariera didactică şi o începe suplinind ca profesor necalificat o catedră de muzică la Şomcuta Mare. În anii următori, va preda la şcolile din Buciumi, Boiu Mare, Trestia, ca în anul 2004 să ajungă învăţător la Şcoala Gimnazială din Mireşu Mare.
Îşi completează studiile, urmând întâi o şcoală postliceală de învăţători, apoi facultatea, obţinând în anul 2008 licenţa în ştiinţele comunicării, specializarea jurnalism, la filiala din Baia Mare a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad, imediat după care, la aceeaşi instituţie de învăţământ superior, face un masterat în management educaţional. Devine profesor pentru învăţământul primar, calitate în care funcţionează şi în prezent, la Şcoala Gimnazială Lucăceşti.
Răspunsese, de fapt, vocaţiei sale. Pasiunea e vizibilă. Ca dascăl, pe lângă actul pedagogic la clasă, se implică în numeroase activităţi extracurriculare. Menţionăm din această sferă iniţiativa de a întemeia şi a conduce cenaclul şcolar literar „Dintre sute de catarge”, fiind şi fondator al revistei şcolare cu acelaşi titlu, ori prezenţa sa în colectivul organizator al programului şcolar „Serbările toamnei” de la Mireşu Mare, sau coordonarea, în colaborare cu soţia, Ana Dragoş, a proiectului „Europa, casa noastră”. Tot aici e locul să notăm că este conducător, împreună cu Cornelia Mureşan, Nicu Oanţă şi Dorel Merciu, al Cercului ecologic şcolar „Laleaua pestriţă”, făcând în cadrul acestuia multe ieşiri cu elevii, pornind cu ei de pe „dulăul de după Victor”, ca să ajungă în Bavna – pădurea în care există floră şi avifaună rare şi protejate prin lege.
Lucacesti_foto_Gelu_Dragos_5În sat, şi-a consolidat un bun nume de gospodar, ocupându-se intens de cultivarea terenurilor din locurile Pădure (unde are lan de floarea soarelui), Goron, Suhărăt, lângă pădurea Cogna (Bavna). Valorifică unele produse în pieţele Băii Mari, soţia intrând atunci, pentru câteva ore, în rolul de comerciant, iar Gelu Dragoş în cel de cărăuş (motorizat). Familia Drăgoşeştilor lucăceni are autoritate (nescrisă) asupra drumului local Beci, punct cardinal strămoşesc în linie paternă.
22 februarie 2017: jumătate de secol de existenţă, momentul maturităţii experienţei didactice, un loc personal bine conturat în spaţiul cultural maramureşean.
Semnătura sa apare frecvent în presa tipărită şi în cea electronică. Menţionăm câteva titluri: „Academia OJT”, „Archeus”, „Bibliotheca septentrionalis”, „Caiete silvane”, „Din vatra satului”, „e-Bibliotheca septentrionalis”, „eCreator”, „Familia”, „Freamăt”, „Glas comun”, „Glasul Maramureşului”, „Graiul Maramureşului”, „Informaţia zilei de Maramureş”, „Izvoare codrene”, „Moara lui Gelu”, „Necenzurat”, „Nord literar”, „Porţile Nordului”, „Pro Unione”, „Singur”, „Slova creştină”, „Spinul”, „Şcoala maramureşeană”, „Vatra chioreană”, „Vatra veche”.
La unele dintre acestea, face parte din redacţie: este responsabilul paginii de cultură a cotidianului „Informaţia zilei de Maramureş”, redactor-colaborator al revistei „Şcoala maramureşeană” a Casei Corpului Didactic Maramureş, colaborator la „Graiul Maramureşului”, redactor la publicaţiile online „Necenzurat” şi „ŞtiriMM”, coordonator onorific al revistelor „Izvoare codrene” – una tipărită, alta online (cea din urmă însă şi-a încetat apariţia). Este deţinătorul revistei-blog „Moara lui Gelu” (http://moaraluigelu.blogspot.ro/), înlocuitoarea „Izvoarelor codrene” electronice. Este fondatorul revistei şcolare „Dintre sute de catarge”. A fost, la câteva ediţii, membru al juriului concursului revistelor şcolare din Maramureş.
Gelu Dragos_1Semnează cu numele real, dar şi cu acronimul GDL, care include iniţiala localităţii natale.
Scrie o poezie reflexivă, confesivă, interogativă, o poezie de idei, chiar şi când tema e idilică. Scrie needulcorat, uneori, versurile lui sânt tangente cu naturalismul. În publicistică, este cronicar al clipei celei repezi, scrutează moravurile de azi, publică articole de atitudine, texte memorialistice, face recenzii şi critică de întâmpinare. Este cu viii în articole aniversare, şi cu morţii – în necroloage şi evocări. Culege folclor, de multe ori fiindu-şi şi informator (performer).
FUNCŢII. AFILIERI la grupări literare, publicistice, culturale:
• preşedinte al Cenaclului literar „Petre Dulfu” din comuna Satulung
• membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România
• membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureş
• membru al filialei maramureşene a Ligii Scriitorilor Români
• membru al Asociaţiei Scriitorilor din Maramureş
• membru al Clubului „Spinul” al epigramiştilor maramureşeni
• membru al Asociaţiei Cultural-Creştin-Umanitare „Ars Vivat”
PREMII. DISTINCŢII:
•  laureat, în anul 2002, al festivalurilor de poezie „Dragoş Vrânceanu” din Râmnicu Vâlcea şi „Vasile Lucaciu” din Cicârlău
• premiu pentru poezie la Festivalul interjudeţean de literatură şi folclor „Armonii de primăvară”, ediţia a XXV-a, Vişeu de Sus, 3 mai 2003
• premiul Centrului Judeţean al Creaţiei Populare Alba la Festivalul Internaţional de Poezie „Lucian Blaga”, Sebeş-Lancrăm-Alba Iulia, mai 2009
• premiul al doilea ex aequo, pentru poemul Corăbii de cuvinte, la prima ediţie a Concursului de creaţie literară „Limba română este patria mea”, desfăşurat în perioada 20-31 august 2013
• premiu pentru manuscrise – poezie la Festivalul Naţional de Literatură şi Folclor „Armonii de primăvară”, Vişeu de Sus, ediţia a XXXVI-a, 17 mai 2014
• premiu pentru poemul „Nu ştiu” la ediţia din 2016 a Festivalului Internaţional de Poezie „Călător prin stele” de la Oneşti, dedicat Poetului Naţional Mihai Eminescu
• diploma de excelenţă a Asociaţiei Presei Sportive din România, Filiala Maramureş
VOLUME PROPRII PUBLICATE:
• Revistele şcolare. Baia Mare, Editura Maria Montessori, 2010.
• Instantanee maramureşene. Tecuci ; Baia Mare, Editura Transilvania, 2012.
• Opinii. Târgovişte, Editura Singur, 2015.
VOLUME REALIZATE ÎN COLABORARE:
• Ana Dragoş ; Gelu Dragoş, Valenţe pedagogice în activităţi ecologice. Bucureşti, Amanda Edit ; Uniunea Culturală a Albanezilor din România, 2015.
gelu-dragos_coperta-valente-pedagogice
VOLUME ÎN LUCRU:
• o carte de versuri
• monografia localităţii Lucăceşti
PREZENŢE ÎN ANTOLOGII, VOLUME COLECTIVE, VOLUME ALE ALTOR AUTORI:
• Ion Georgescu[-Muscel], Atelierul de reparat fluturi. Poezie şi pictură, Baia Mare, Eurotip, 2009.
• O antologie a poeziei maramureşene. De la poezia populară la poezia contemporană (2009), Baia Mare, Ethnologica, 2010. (Edit.: Nicolae Păuna Scheianu.)
• „Sînt suflet în sufletul neamului meu”. Andrei Dragoş – 65. Volum omagial editat de redacţia revistei „Bibliotheca septentrionalis”. Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2012. (Coord.: Angela-Monica Jucan, Adrian Pop.)
• Limba română este patria mea. Antologie a Concursului de creaţie literară „Limba română este patria mea”, 2013.
• Paşi împreună. Baia Mare, Gutinul, 2013.
• „… şi drumuri toate s-au retras de sub picioare, de sub pas”. In memoriam Ioana Dragotă. Volum comemorativ, Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2013. (Realiz.: Liana Pop, Aristiţa Borbei.)
• Cenaclul de la Satulung, Cluj-Napoca, Grinta, 2015. (Sub direcţia Ioan Romeo Roşiianu şi redacţia Marian Ilea.)
• Prietenii literare: Baia Mare – Sibiu, Baia Mare, Ceconi, 2015. (Editor: Ioan Romeo Roşiianu.)
• Expresia ideii. Călător prin stele, vol. 8, Oneşti, 2016.
• Mergând după frumuseţe = Duke rendur pas bukurisë. Antologie bilingvă română-albaneză. (Trad.: Baki Ymeri.)
Au scris, între alţii, despre omul Gelu Dragoş, despre activitatea şi creaţia sa: Ion Burnar, Ştefan Doru Dăncuş, Emil Domuţa, Marian Ilea, Nicoară Mihali, Virginia Paraschiv, Ioan Pop (naturalist), Valeriu Sabău, Vasile Tivadar, Antoaneta Turda.
Poetul Baki Ymeri a tradus în limba albaneză mai multe poeme din creaţia lui Gelu Dragoş şi o prezentare biografică a acestuia.
NOTĂ. Prezenta mapă biobibliografică este departe de a fi completă. Rămâne deschisă.
PRELUARE https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2017/02/22/gelu-dragos-mapa-biobibliografica/